Afirmațiile pozitive pot crește starea generală de bine [meta-analiză]

Un studiu publicat în American Psychologist (octombrie 2025) arată că exercițiile scurte de autoafirmare – activități în care oamenii reflectează asupra propriilor valori, identități și trăsături pozitive – pot îmbunătăți starea generală de bine și satisfacția personală. Conform autoarei principale, Minhong (Maggie) Wang, PhD, chiar și exercițiile simple și cu costuri reduse pot produce beneficii psihologice semnificative, atât imediate, cât și de durată.

Context

Afirmațiile pozitive au fost anterior investigate în contexte specifice, arătând efecte benefice asupra performanței academice a studenților din grupuri subreprezentate și asupra motivației de a renunța la fumat. Mecanismul acestor intervenții constă în reconectarea individului la propriile resurse interioare, reducând vulnerabilitatea în fața stresului, a anxietății și a amenințărilor externe. Totuși, până în prezent nu era clar dacă aceste beneficii se extind și asupra stării generale de bine și dacă efectele lor se mențin în timp.

Despre studiul actual

Pentru a răspunde acestor întrebări, Wang și colegii săi au realizat o meta-analiză amplă a studiilor despre autoafirmare. Analiza a inclus:

• 129 de studii publicate în reviste științifice evaluate inter pares;

• 17.748 de participanți în total;

• Criterii stricte de includere – fiecare studiu trebuia să includă exclusiv o intervenție de autoafirmare (nu parte dintr-un program mai complex) și cel puțin o măsură a stării de bine.

Rezultatele au fost grupate în patru categorii de rezultate:

• Bunăstare generală – dispoziție, satisfacție de viață;

• Bunăstare socială – sentimentul de apartenență și de comunitate;

• Percepția de sine și stima de sine;

• Reducerea barierelor psihologice – simptome negative precum anxietatea sau dispoziția negativă.

Distribuția geografică și demografică a studiilor a fost următoarea:

• 78 în Statele Unite, 10 în Europa, 6 în Asia, restul în alte regiuni sau fără specificare;

• 89 au fost efectuate pe studenți, 13 pe adolescenți (12–18 ani) și 27 pe adulți (18–72 ani).

Durata medie a urmăririi post-intervenție a fost de aproximativ două săptămâni, suficientă pentru a evalua persistența efectelor.

Rezultate

Analiza cumulativă a arătat că exercițiile de autoafirmare au avut efecte pozitive consistente asupra tuturor dimensiunilor stării de bine:

• Îmbunătățirea dispoziției și a satisfacției de viață;

• Consolidarea sentimentului de apartenență și a legăturilor sociale;

• Creșterea stimei de sine și a percepției pozitive asupra propriei persoane;

• Reducerea simptomelor negative, cum ar fi anxietatea și stările afective negative.

Efectele nu au fost efemere – acestea s-au menținut în timp, chiar și după perioada de urmărire.

Cercetătorii au observat și unele diferențe specifice:

• Efectul asupra percepției de sine a fost mai pronunțat la adulți comparativ cu adolescenții;

• Efectul asupra bunăstării generale a fost mai puternic la participanții americani decât la cei din Europa sau Asia, sugerând posibile influențe culturale în modul în care oamenii internalizează autoafirmările.

Implicații și concluzii

Autorii consideră că rezultatele susțin integrarea strategiilor de autoafirmare în programele educaționale și de sănătate mintală, în special în mediile școlare și universitare. Potrivit lui Wang, „educatorii și părinții pot folosi aceste exerciții pentru a oferi sprijin psihologic imediat, ajutând elevii și studenții să facă față mai bine provocărilor și să își construiască reziliența emoțională”.

Aceste intervenții simple pot întări legăturile sociale, îmbunătăți starea emoțională și crește sentimentul de valoare personală, fără a necesita resurse semnificative.

Totuși, cercetătorii subliniază că majoritatea studiilor existente provin din Statele Unite și se concentrează pe populații universitare, motiv pentru care viitoarele cercetări ar trebui să includă grupuri mai diverse din punct de vedere cultural și demografic, pentru a valida universalitatea acestor efecte.