Alăptarea la șase luni crește IQ-ul și abilitățile academice ale copiilor până la adolescență: dovezi din cohorta ALSPAC

Studiul Universității din Bristol a investigat diferențele în dezvoltarea neurocognitivă între copiii care nu au primit deloc lapte matern și cei care au fost alăptați cel puțin 6 luni. Deși literatura oferă rezultate mixte în ceea ce privește asocierea alăptării cu dezvoltarea cognitivă, acest studiu valorifică datele detaliate din cohorta Avon Longitudinal Study of Parents and Children (ALSPAC) pentru a furniza o analiză riguroasă, ajustată pentru factori de confuzie, pe un număr mare de variabile neurocognitive.
Mai multe cercetări anterioare, inclusiv studiul randomizat PROBIT din Belarus, au sugerat că alăptarea exclusivă se asociază cu un IQ verbal mai ridicat, performanțe academice superioare și memorie mai bună, fără însă a influența semnificativ comportamentul copilului. Alte meta-analize și studii observaționale susțin ideea unor beneficii modeste, dar constante ale alăptării asupra funcțiilor cognitive, în special dacă aceasta durează peste 6 luni.

Despre studiu

Cohorta și designul studiului

Studiul s-a bazat pe cohorta ALSPAC, care a inclus 14.541 de gravide din regiunea Avon, Marea Britanie, recrutate între 1991 și 1992. Datele despre alăptare au fost colectate prin chestionare la 4 săptămâni, 6 luni și 15 luni. Pentru această analiză, au fost comparate doar două grupuri:

• Copiii alăptați la 6 luni (n = aproximativ 3250)
• Copiii care nu au fost niciodată alăptați (n = aproximativ 2770)

Copiii care au fost alăptați mai puțin de 6 luni au fost excluși din analiză.

Factori de confuzie incluși în model

Ajustările statistice au fost realizate pentru următorii factori:

• Educația maternă și paternă
• Vârsta mamei la naștere
• Prim-născut vs. copil ulterior
• Tipul locuinței (proprietate vs. chirie)
• Naștere prin cezariană
• Fumat matern în sarcină (adăugat în modelul extins)

Metodologie

Au fost analizate 373 de scale neurocognitive continue, dintre care 152 au fost reținute pentru analize detaliate după o filtrare riguroasă (p < 0,0001 neajustat). Au fost utilizate modele de regresie liniară multiplă, iar rezultatele semnificative au fost considerate cele care au rămas la p < 0,001 după ajustare.

Rezultate

1. Dezvoltare preșcolară

Dintre cele 31 de evaluări ale dezvoltării timpurii, doar două scoruri legate de abilitățile motorii fine (la 30 și 42 luni) au rămas semnificative după ajustare.

2. Inteligență (IQ)

Toate testele de IQ (la 4, 8 și 15 ani) au arătat asocieri pozitive semnificative cu alăptarea la 6 luni, inclusiv scorurile verbale, de performanță și totale. Aceste asocieri au rămas semnificative chiar și după ajustare (cu excepția evaluării la 4 ani, unde dimensiunea eșantionului era mică).

3. Memorie

Majoritatea testelor de memorie au pierdut semnificația statistică după ajustare, cu excepția testului de repetare a cuvintelor inventate la 8 ani, care a rămas semnificativ pozitiv.

4. Limbaj și comunicare

Dintre cele 44 de evaluări, cele mai solide asocieri ajustate s-au observat în abilitățile de comunicare pragmatică (inițierea conversației, utilizarea conversației, conversație stereotipă), măsurate cu Children’s Communication Checklist. Aceste rezultate sugerează o interacțiune conversațională mai adecvată la copiii alăptați.

5. Citire, ortografie și limba engleză

Toate testele de citire (școlare și standardizate) au arătat asocieri semnificative pozitive cu alăptarea. Ortografia a avut asocieri slabe, în timp ce testele de limbă engleză și exprimare scrisă au arătat asocieri clare, persistente după ajustare.

6. Matematică și științe

Dintre testele de matematică, cele administrate la 10 ani și cele naționale au fost semnificativ asociate pozitiv cu alăptarea. Testele de științe au pierdut semnificația după ajustare.

7. Temperament și comportament

La evaluările preșcolare, scorurile de activitate scăzută (mai puțină hiperactivitate) la 3, 4 și 5 ani au fost asociate cu alăptarea. La școală, doar un scor de hiperactivitate mai redusă din chestionarul SDQ a fost semnificativ după ajustare.

8. Alte trăsături psihologice

Au fost detectate două asocieri remarcabile: o orientare internă a controlului la 8 ani (copiii simt că dețin control asupra vieții lor) și o probabilitate crescută de a fi dreptaci la 42 luni.

Interpretări

Rezumatul principalelor constatări

Au fost identificate 42 de trăsături neurocognitive semnificativ asociate cu alăptarea de 6 luni. Acestea includ:

• IQ total, verbal și de performanță
• Citire și exprimare în limba engleză
• Abilități conversaționale pragmatice
• Abilități matematice
• Coordonare motorie fină
• Memorie (o singură scală)
• Temperament (activitate mai redusă)
• Hiperactivitate redusă
• Locus de control intern
• Preferință manuală pentru mâna dreaptă

Validarea rezultatelor

Rezultatele sunt în concordanță cu cele din studiul PROBIT, dar extind înțelegerea asupra beneficiilor conversaționale și comportamentale. Asocierile cu pragmatica discursului nu au mai fost raportate anterior în alte studii longitudinale, ceea ce deschide direcții noi de cercetare.

Ipoteze mecanistice

Explicațiile posibile includ:

• Nutrienți specifici din laptele matern (DHA, EPA, vitamina B12)
• Calitatea nutriției materne în timpul alăptării
• Influența laptele matern vs. alimentația artificială (demonstrat în studiul GUSTO din Singapore)

Limitări

• Cohortă cu predominanță etnică alb-europeană
• Alegerea confounderilor poate să nu fi fost ideală pentru toate rezultatele
• Concentrarea exclusivă pe scale continue (fără categorice)
• Posibile erori de tip II datorită pragurilor statistice stricte

Concluzii

Studiul aduce dovezi solide că alăptarea timp de 6 luni este asociată cu beneficii pe termen lung asupra dezvoltării neurocognitive la copil, în special în ceea ce privește inteligența, cititul, conversația pragmatică, limbajul și controlul comportamental. Nu au fost identificate efecte negative. Aceste rezultate susțin recomandarea alăptării exclusive până la 6 luni ca intervenție cu potențial neurocognitiv favorabil. Sunt necesare studii suplimentare pentru confirmare și explorarea mecanismelor cauzale.