Alăptarea prelungită stimulează dezvoltarea neurocognitivă în copilăria târzie și adolescența timpurie

Primele etape ale vieții reprezintă o perioadă critică pentru dezvoltarea creierului, iar nutriția timpurie joacă un rol esențial în acest proces. În acest context, laptele matern oferă o combinație unică de nutrienți, factori de creștere și componente bioactive cu impact direct asupra sinaptogenezei, mielinizării și dezvoltării cognitive. Totuși, în ciuda recomandărilor pentru alăptare exclusivă până la 6 luni și continuarea alăptării până la 2 ani, ratele de alăptare sunt în scădere, iar efectele pe termen lung asupra structurii cerebrale în adolescență rămân puțin explorate.
Studiile anterioare au indicat beneficii ale alăptării asupra dezvoltării neurocognitive, incluzând o grosime corticală crescută, o suprafață corticală mai extinsă și mielinizare sporită a substanței albe, toate asociate cu performanțe cognitive mai bune. Componente precum lactoferina, colina, acizii grași și factorii de creștere din laptele matern sunt considerați fundamentali în susținerea acestor procese neurobiologice. Cu toate acestea, literatura științifică conține rezultate contradictorii, iar majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe copilărie timpurie, utilizând adesea metode transversale sau medii globale care pot masca efectele regionale.

Despre studiu

Acest studiu longitudinal a analizat date din cohorta Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), cea mai amplă inițiativă de acest tip din SUA, care urmărește dezvoltarea neurocognitivă de la vârsta de 9–10 ani timp de 10 ani. Analiza a inclus 5098 copii la momentul inițial și 3810 la vizita de urmărire, evaluând asocierea dintre durata alăptării și:

•  grosimea corticală;
•  suprafața corticală;
•  mielina corticală;
•  cogniția fluidă (ca indicator al funcției executive).

Durata alăptării a fost categorizată retrospectiv în: 0 luni, 1–6 luni, 7–12 luni, peste 12 luni. Modelele statistice au controlat factori precum educația parentală, prematuritatea, sexul, volumul intracranian total și alte variabile relevante. Analizele de mediere au evaluat dacă modificările structurale cerebrale explică asocierea dintre alăptare și cogniție.

Rezultate

Grosimea corticală și suprafața corticală

•  31 regiuni cerebrale au arătat o grosime corticală semnificativ mai mare asociată cu o durată mai lungă a alăptării, în special în ariile posterioare (precuneus, girus lingual, girus paracentral).
•  45 regiuni au prezentat o suprafață corticală extinsă în asociere cu durata alăptării, incluzând zone occipito-parietale și frontale.
•  Pentru fiecare creștere în categoria duratei de alăptare, grosimea corticală a crescut în medie cu 0,006 mm, iar suprafața corticală cu 9,10 mm².
•  Nu au fost observate interacțiuni semnificative între durata alăptării și vârstă, ceea ce sugerează efecte cumulative și stabile, care nu variază semnificativ pe parcursul intervalului de 2 ani analizat.

Mielina corticală

•  Regiunile cu grosime și suprafață corticală crescute au prezentat, în unele cazuri, și o mielinizare crescută, în special în girusul occipital inferior stâng și lobul parietal superior drept.
•  Interacțiuni pozitive între alăptare și vârstă au fost identificate în 12 regiuni posterioare, sugerând că efectele alăptării asupra mielinei pot deveni mai evidente odată cu maturizarea.

Cogniția fluidă

Durata alăptării a fost asociată pozitiv cu scorurile de cogniție fluidă (β = 0.06, p < 0.001). Analizele de mediere au arătat că atât grosimea cât și suprafața corticală au mediat parțial această relație.

•    Efectul indirect total: β = 0.023;
•    Suprafața corticală a fost mediatorul cel mai puternic (β = 0.017), urmată de grosimea corticală (β = 0.005).

Interpretare și implicații

Rezultatele evidențiază un efect doza-răspuns între durata alăptării și dezvoltarea neurocognitivă:

•  Regiunile posterioare și frontale, critice pentru procesare senzorială și funcții executive, au arătat cele mai semnificative modificări.
•  Componente precum lactoferina și colina din laptele matern pot stimula sinaptogeneza, mielinizarea și densitatea sinapselor corticale.
•  Efectele asupra cogniției par a fi stabile și independente de vârstă, susținând ideea unui beneficiu neurocognitiv de durată.

De asemenea, integrarea analizei mielinei oferă un potențial mecanism explicativ pentru asocierea dintre alăptare și structura corticală. Observațiile privind mielinizarea susțin ipoteza unei dezvoltări progresive în adolescență, cu impact posibil asupra rezilienței cognitive și reducerii riscului de tulburări psihice.

Limitări

•  Informațiile privind alăptarea au fost raportate retrospectiv de părinți, cu potențială părtinire de memorie.
•  Nu a fost analizată diferența între alăptarea exclusivă și mixtă (lapte matern + formulă).
•  Compoziția exactă a laptelui matern nu a fost disponibilă, astfel că nu pot fi identificate componentele specifice responsabile.
•  Eșantionul este predominant din familii cu nivel socio-economic ridicat, limitând generalizarea.
•  Perioada de urmărire de 2 ani poate fi insuficientă pentru a surprinde toate modificările de dezvoltare cerebrală.

Concluzii

Acest studiu consolidează dovezile privind beneficiile alăptării susținute asupra dezvoltării structurale și cognitive a creierului până în adolescența timpurie. Rezultatele arată că o durată mai mare de alăptare se corelează cu o grosime și o suprafață corticală mai mari, în special în regiunile implicate în cogniție și funcții executive. Aceste modificări structurale sunt asociate cu scoruri cognitive mai bune, în special în ceea ce privește cogniția fluidă, un indicator al performanței academice și funcționale.

Importanța acestor constatări este cu atât mai mare în contextul declinului global al ratelor de alăptare și al creșterii utilizării formulei de lapte, ale cărei efecte pe termen lung asupra dezvoltării neurocognitive sunt mai puțin favorabile. Politicile de sănătate publică ar trebui să sprijine educația, consilierea și intervențiile care facilitează inițierea și menținerea alăptării, pentru a sprijini dezvoltarea optimă a copiilor pe termen lung.