Alăptarea reduce inflamația și riscul de infecții în primul an de viață prin mecanisme lipidice și metabolice complexe

©

Autor:

Alăptarea reduce inflamația și riscul de infecții în primul an de viață prin mecanisme lipidice și metabolice complexe

Alăptarea este recunoscută la nivel global pentru beneficiile sale majore asupra sănătății sugarilor și mamelor. Studiul realizat în cadrul Barwon Infant Study (BIS), o cohortă populațională din sud-estul Australiei, a investigat relația dintre alăptare, inflamație și infecții în primul an de viață, analizând în paralel modificările metabolomice și lipidomice asociate. Cercetătorii au urmărit dacă aceste efecte protectoare sunt mediate de metaboliți plasmatici specifici, precum plasmalogenele, un tip de lipide cu rol antiinflamator.
Inflamația reprezintă un răspuns esențial al sistemului imunitar, dar atunci când este cronică și nerezolvată, contribuie la dezvoltarea bolilor netransmisibile – de la diabet și obezitate, până la boli cardiovasculare și neurodegenerative. La adulți, inflamația cronică este un predictor major al morbidității și mortalității, însă puține date există privind rolul inflamației în copilărie. Dovezile actuale sugerează că debutul multor boli cronice are loc încă din primii ani de viață, iar expunerea la infecții sau o alimentație suboptimă poate declanșa procese inflamatorii persistente.

Alăptarea pare a modula aceste procese prin reducerea riscului de infecții și prin influențarea metabolismului lipidic și imunitar. Laptele matern conține lipide bioactive, inclusiv eter-lipide și plasmalogene, care lipsesc aproape complet din formulele pentru sugari și care pot influența inflamația și dezvoltarea metabolică timpurie.

Despre studiu

Designul și populația

Studiul BIS a inclus 899 de sugari născuți între 2010 și 2013. Dintre aceștia, 793 au avut date complete la 6 luni și 734 la 12 luni privind alăptarea, infecțiile și markerii metabolici. Alăptarea a fost clasificată ca „da/nu” la 6 și 12 luni, 61% dintre sugari fiind alăptați la 6 luni și 39% la 12 luni. Majoritatea copiilor au primit lapte matern direct, iar mai puțin de 6% au primit lapte exprimat.

Evaluarea infecțiilor și inflamației

Părinții au raportat numărul de episoade infecțioase (respiratorii, gastrointestinale, conjunctivită, otită) la 6 și 12 luni. Mediile au fost de 2 infecții până la 6 luni și 5 infecții în primul an. Inflamația sistemică a fost măsurată prin doi biomarkeri: GlycA (indicator de inflamație cronică) și proteina C-reactivă ultrasensibilă (hsCRP) (indicator de inflamație acută).

Analize metabolomice și lipidomice

Cercetătorii au utilizat spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară (NMR) și spectrometrie de masă (LC/MS) pentru a măsura peste 200 de metaboliți și 700 de specii lipidice. Analizele statistice au fost ajustate pentru factori precum sex, greutate la naștere, statut socioeconomic, educația maternă și fumatul în sarcină.

Rezultate

Alăptarea reduce inflamația și infecțiile

  • Alăptarea la 6 luni a fost asociată cu niveluri mai scăzute de GlycA (β = −0,2; p < 0,0001).
  • Alăptarea la 12 luni a fost asociată cu mai puține infecții (β = −0,8; p = 0,003) și cu inflamație mai redusă (β = −0,04; p = 0,02).
  • Numărul crescut de infecții a fost corelat pozitiv cu GlycA, indicând că infecțiile susțin inflamația cronică încă din copilărie.

Profilul metabolic distinct al sugarilor alăptați

Sugarii alăptați au prezentat un profil metabolic favorabil, caracterizat prin:

  • niveluri crescute de acizi grași omega-3 și rapoarte crescute omega-3/omega-6;
  • reducerea aminoacizilor cu catenă ramificată (leucină, izoleucină, valină) – biomarkeri asociați inflamației;
  • creșterea lipoproteinelor HDL antiinflamatorii și scăderea particulelor VLDL proinflamatorii.

Plasmalogenele: mediator cheie al efectului antiinflamator

Analizele de mediere au arătat că efectul antiinflamator al alăptării este în mare parte explicat de plasmalogene – lipide cu proprietăți antioxidante care reduc stresul oxidativ și inhibă peroxidarea lipidică. La 6 luni, plasmalogenii au mediat până la 162% din efectul total al alăptării asupra reducerii inflamației, sugerând un rol predominant al acestor lipide în menținerea homeostaziei imune.

În schimb, inflamația (măsurată prin GlycA) a mediat într-o proporție mai mică efectele alăptării asupra profilului lipidic, confirmând o relație predominant unidirecțională de la alăptare spre reglarea inflamației prin intermediul plasmalogenilor.

Relația dintre infecții, lipide și inflamație

La 12 luni, infecțiile au fost asociate cu:

  • creșterea trigliceridelor plasmatice (VLDL-TG, HDL-TG) și reducerea HDL-urilor bogate în fosfolipide;
  • scăderea lipidelor care conțin acizi grași omega-3 și creșterea celor cu omega-6;
  • scăderea plasmalogenilor și a ceramidelor antiinflamatorii.


Aceste modificări sugerează că infecțiile și inflamația cronică pot deregla metabolismul lipidic, însă alăptarea atenuează acest proces prin menținerea unei compoziții lipidice antiinflamatorii.

Interpretare

Rezultatele confirmă că alăptarea nu doar previne infecțiile acute, ci și reduce inflamația cronică prin mecanisme metabolice complexe. Laptele matern susține dezvoltarea unui profil lipidic protectiv, bogat în HDL și plasmalogene, care contrabalansează efectele proinflamatorii ale trigliceridelor și particulelor VLDL.

În plus, acizii grași polinesaturați omega-3 și aminoacizii antiinflamatori precum glicina au fost implicați în menținerea echilibrului imun. De remarcat, efectul protector nu este datorat doar compoziției în acizi grași, ci mai ales modului în care aceștia sunt transportați în sânge – sub formă de plasmalogene antioxidante.

În contrast, sugarii hrăniți cu formule tind să aibă niveluri mai ridicate de lipide proinflamatorii, creștere ponderală mai rapidă și inflamație sistemică mai accentuată, factori care pot crește riscul ulterior de boli metabolice.

Concluzii

Studiul BIS oferă dovezi solide că alăptarea până la 12 luni contribuie semnificativ la reducerea inflamației și a riscului infecțios, prin intermediul modificărilor metabolice ale lipidelor plasmatice. Plasmalogenele și lipoproteinele HDL joacă un rol central în acest proces, reprezentând potențiale ținte terapeutice pentru replicarea efectelor protectoare ale laptelui matern.

Înțelegerea mecanismelor prin care nutriția timpurie modulează inflamația oferă oportunități pentru strategii preventive personalizate la sugarii cu risc crescut, inclusiv cei care nu pot fi alăptați.


Data actualizare: 09-10-2025 | creare: 09-10-2025 | Vizite: 112
Bibliografie
Burugupalli, S., et al. (2025) The protective effect of breastfeeding on infant inflammation: a mediation analysis of the plasma lipidome and metabolome. BMC Medicine. https://doi.org/10.1186/s12916-025-04343-0
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!