Alergia la proteinele laptelui de vacă

Alergia la proteinele laptelui de vacă este una dintre cele mai frecvente alergii în rândul sugarilor. Riscul scade pe măsură ce copiii cresc, apărând la mai puţin de 1% la copiii cu vârsta de 6 ani şi peste. Factorii de risc pentru această afecţiune includ un părinte sau un frate cu boli alergice, cum ar fi astmul, eczemă sau alergiile sezoniere. [2]

Alergia la proteinele laptelui de vacă poate avea două tipuri de reacţii:

• Reacţii imediate – cand simptomele apar la câteva minute de la ingestie.
• Reacţii intarzaiate – când simptomele apar la câteva ore sau chiar zile de la ingestie. [3]

Între 5 şi 15% dintre copii prezintă simptome specifice reacţiei adverse la proteinele din laptele de vacă, iar între 2% şi 7,5% prezintă alergie la proteinele laptelui de vacă. Alergia la proteinele laptelui de vacă se dezvolta la copiii alimentaţi natural sau mixt, pe când reacţia adversă la proteinele laptelui de vacă apare în momentul diversificării. Diagnosticul precoce şi tratamentul adecvat scad riscul apariţiei tulburărilor de creştere.

Alergia la proteinele laptelui de vacă reprezintă o reacţie imunologică la una sau mai multe proteine din laptele de vacă. Această bază imunologică face diferenţa între alergia la proteinele laptelui de vacă şi reacţiile adverse precum intoleranţă la lactoză. Alergia la proteinele laptelui de vacă poate fi mediată IgE sau non IgE mediată. Cei cu reacţii timpurii s-au dovedit a fi dintre cei cu alergie la proteinele laptelui de vacă IgE mediate. Cantitatea de lapte care a provocat reacţii imediate a variat de la 1 picătură la 161 ml, conform unui studiu. [1]

Incidenţa alergiei la proteinele laptelui de vacă este mai scăzută la sugarii alăptaţi exclusiv, comparativ cu sugarii hrăniţi cu formule sau alimentaţi mixt.

Semne și simptome

Gastrointestinale:

• falimentul creşterii datorat diareei cronice, refuzului alimentaţiei sau vărsăturilor alimentare;
• constipaţie (cu/fără rash perianal);
• regurgitaţii frecvente;
• boala de reflux gastro esofagian;
• colici abdominale;
• anemie feriprivă datorită hemoragiilor oculte sau macroscopice;
• hipoalbuminemia;
• enteropatie sau colită severă (dovedite prin examen histopatologic).

Pielea:

• Dermatită atopică severă sau exudativă;
• Piele uscată;
• Urticarie care nu este legată de infecţii acute, medicamente sau alte cauze.

Tract respirator:

• Edem acut laringian;
• Rinoree (otita medie);
• Tuse cronică;
• Wheezing;
• Obstrucţie bronşică cu dificultăţi respiratorii.

Generale:

• Anafilaxie;
• Plâns inconsolabil timp de > 3 ore pe săptămână, cel puţin 3 zile/săptămâna pe o perioadă > 3 săptămâni.

Cu cât se dezvolta mai timpuriu alergia la proteinele laptelui de vacă, cu atât este mai mare riscul de faliment al creşterii.

Diagnostic

Gold standardul pentru diagnosticul alergiei la proteina laptelui de vacă este eliminarea din alimentaţia copilului sau a mamei care alăptează a proteinei laptelui de vacă. [1]

La sugarii cu dermatită atopică, riscul de a fi sensibilizaţi la proteinele laptelui de vacă a fost de patru ori mai mare faţă de normal, iar la ou de opt ori mai mare faţă de sugarii fără deramtită atopica.

Diagnostic diferenţial

• Boala celiacă sau alte enteropatii rare;
• Boli metabolice;
• Anomalii anatomice;
• Insuficienţă pancreatică;
• Alergii alimentare;
• Infecţii gastrointestinale;
• Infecţia de tract urinar;

Tratament

Alergia la proteinele laptelui de vacă ar trebui tratată prin evitarea proteinelor din laptele de vacă şi a derivatelor, inclusiv carne de vită. Există dovezi că proteinele alimentare din lapte, ouă, arahide şi grâu sunt excretate în laptele matern şi pot provoca reacţii adverse în timpul alăptării exclusive la sugarii sensibilizaţi. Datorită numeroaselor beneficii ale alăptării pentru sugar şi mama, clinicienii ar trebui să sfătuiască mamele să continue alăptarea, dar să evite alimentele cauzale din propria dietă.

În cazul în care mama nu doreşte alăptarea sugarului ţinând cont de rigurozitatea regimului, acesta trebuie să primească o formulă de lapte extensiv hidrolizată cu eficacitate clinică demonstrată. Formulele pe bază de aminoacizi sunt necesare la aproximativ 1 din 10 sugari cu alergie la proteinele laptelui de vacă. Acestea sunt prescrise când sugarul nu tolerează formulele de lapte extensiv hidrolizate sau cele pe bază de soia. [4]

Mama va necesita suplimente de calciu (1000 mg/zi) în timpul dietei de ecludere a proteinelor laptelui de vacă. În cazul în care dieta de excludere nu reuşeşte să amelioreze simptomele, mama ar trebui să-şi reia dieta normală şi să ia în considerare trimiterea către un specialist, în funcţie de tipul şi severitatea simptomelor sugarului.

Dieta de eliminare trebuie continuată timp de cel puţin 6-12 luni în cazurile de dermatită atopică sau colită alergică. [2]

Dacă simptomele nu apar din nou la reintroducerea unui anumit aliment în dieta mamei, eliminarea respectivului aliment poate fi întreruptă. [1]

Prognostic

Alergia la proteinele laptelui de vacă se rezolvă în 90% dintre cazuri până la vârsta de 6 ani. Până la 1 an, 50% dintre sugari dezvolta toleranţă la proteinele laptelui de vacă, aşa că simptomele lor se vor reduce. La vârsta de 3 ani, 75% dintre copii nu mai prezintă niciun simptom.

Pacienţii cu antecedente de alergie la proteinele laptelui de vacă IgE mediată prezintă risc crescut de a dezvolta boli atopice, cum ar fi astmul bronşic, dermatita atopică şi rinoconjunctivită faţă de cei care au fost IgE negativi. Prin urmare, este de preferat să se dozeze IgE-urile specifice la proteinele laptelui de vacă la pacienţii al căror dagnostic a fost confirmat de dieta de excludere. [1]