Antiinflamatoarele nesteroidiene nu influențează negativ evoluția infecției SARS-CoV-2

La începutul pandemiei au apărut ipoteze conform cărora utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene de tipul ibuprofenul ar putea agrava evoluția infecției produsă de SARS-CoV2.
Medicamentele antiinflamatoare sunt folosite pe scară largă fără a asocia efecte adverse semnificative. Deși la începutul pandemiei au fost lansate ipoteze conform cărora acest tip de medicamente ar putea influența negativ evoluția infecției cu noul coronavirus, Anton Pottegård împreună cu grupul său științific au demonstrat că nu există riscul de apariției al unor efecte adverse semnificative.

Având în vedere larga utilizare a medicamentelor precum diclofenac și ibuprofen, atât cadrele medicale cât și populația generală avea nevoie de date care să identifice profilul de siguranță al antiinflamatoarelor nesteroidiene în aceste cazuri.

Pentru a obține aceste date, au fost incluși în studiu aproximativ 9.300 de persoane din Danemarca. Toți participanții aveau rezultate pozitive la testarea pentru infecția cu SARS-CoV-2 în perioada 27 februarie și 29 aprilie a.c.
Datele după care cercetătorii și-au orientat studiul au fost cu privire la utilizarea acestor medicamente, mortalitatea pe 30 de zile, numărul de zile de spitalizare, necesitatea ventilației mecanice și terapiei de suport pentru alte organe. Din numărul total de participanți, aproximativ 2,7% au utilizat antiinflamatoare nesteroidiene în următoarele 30 de zile de la primul test pozitiv pentru COVID-19.

Analizând datele obținute, autorii studiului menționează că nu au putut identificat o relație între utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și rezultatele pacienților. Din numărul total de participanți, aproximativ 6,3% au decedat, 25% au avut nevoie de spitalizare și 5% au necesitat internare în secțiile de terapie intensivă. Comparativ cu aceste date, în rândul pacienților testați pozitivi, dar care nu au utilizat antiinflamatoare nesteroidiene, s-au înregistrat următoarele date: 6,1% au decedat, 21% au necesitat spitalizare, 4,7% au necesitat internare în secțiile de terapie intensivă. Datele obținute de la acești pacienți nu au demonstrat diferențe semnificative în cele două grupuri.

Considerând aceste rezultate, nu există dovezi care să ateste necesitatea retragerii acestor medicamente din scopurile bine stabilite. Efectele adverse cunoscute până în prezent, în special cele renale, gastrointestinale și cardiovasculare trebuie avute în vedere în continuare, iar doza trebuie menținută în continuare la valori mici, dar eficiente.

sursa: Science Daily