Cel mai amplu studiu privind fenomenul „long-COVID” identifică o listă largă de diagnostice

Un nou studiu al cercetătorilor americani caracterizează prezența efectelor post-acute ale infecției cu virusul SARS-CoV-2, prin intermediul analizei a două baze de date naționale de cercetare clinică ce au inclus aproximativ 11 milioane de pacienți din New York și 17 milioane de pacienți din Florida.
Oamenii de știință afirmă că studiile anterioare ce au tratat acest fenomen au prezentat anumite limitări, precum folosirea datelor furnizate de pacient, astfel acestea având o natură subiectivă, și caracterul convențional al cercetărilor, care a reprezentat un dezavantaj din cauza complexității sechelelor produse de boala COVID-19. În plus, aceștia menționează și faptul că studiile anterioare au fost realizate pe eșantioane de pacienți de dimensiuni mici, majoritatea fiind specifice unor anumite tipuri de pacienți, astfel eliminând posibilitatea de generalizare a rezultatelor.

Diagnosticele pe care cercetătorii le-au identificat ca fiind incluse în categoria sechelelor post-acute ale infecției cu virusul SARS-CoV-2 au fost de natură respiratorie, dermatologică, cardiovasculară și nervoasă, fără să se limiteze neapărat la acestea. De asemenea, aceștia au observat și o tendință în creștere de prescriere a unor medicamente pentru astm, tuse și constipație la persoanele care au fost infectate cu coronavirus în trecut, precum și o cantitate crescută de anticoagulante care le-a fost necesară acestora. Statistic, persoanele care au prezentat mai frecvent sechele post-COVID au fost de sex feminin, în vârstă și de alte rase decât cea caucaziană. În plus, s-a constatat că pacienții care sufereau de afecțiuni cardiace, diabet de tip 2 sau afecțiuni renale cronice au fost mai predispuși la apariția unor astfel de manifestări caracteristice fenomenului „long-COVID”.

Cercetătorii au dovedit complexitatea superioară a studiului prin compararea tehnicilor de analiză și a rezultatelor cu alte studii realizate în trecut asupra fenomenului de „long-COVID”, astfel aceștia determinând rate de apariție a trombembolismului și a fibrozei pulmonare cu 50% mai mari în studiul INSIGHT decât în OneFlorida+. De asemenea, o altă deosebire între cele două este faptul că, în cadrul studiului OneFlorida+, au fost analizate nouă medicamente și nouă diagnostice din cadrul sechelelor apărute în urma infecției cu SARS-CoV-2, în timp ce studiul INSIGHT a inclus 25 de diagnostice și 51 de medicamente. În ciuda faptului că există diferențe între cele două studii ale cercetătorilor americani, aceștia evidențiază faptul că ambele sunt de complexități superioare celor realizate anterior.

sursa: News Medical
foto: sasirin pamai / Shutterstock.com