Anxietatea sociala sau fobia sociala

Definitie:

• este o tulburare care se manifesta in relatie cu expunerea la situatii interpersonale sau in fata unui public.

Teama poate fi:

• anticipata, cand apare inaintea unui eveniment.
• succesiva, cand este caracterizata de retrairea propriilor comportamente.

Definitie DSM:

• este teama sau anxietatea marcanta fata de una sau mai multe situatii sociale in care individul este expus unei posibile judecati din partea altora.

Printre aceste situatii se numara interactiunile sociale (conversatii, intalniri cu persoane noi), a fi observati (de exemplu in timp ce mananca sau beau) si prestatii in fata altora (de exemplu un discurs).

La copii, anxietatea trebuie sa apara in contexte in care sunt prezenti si alti copii, nu doar in interactiunile cu adultii.

Situatii temute:

• cand sunt prezentati altora;
• cand sunt criticati sau cand cineva glumeste pe seama lor;
• cand intalnesc persoane considerate importante;
• cand trebuie sa isi spuna parerea in prezenta altora (un examen, o sedinta, etc);
• cand sunt in centrul atentiei,
• cand intra intr-o camera unde toti stau deja jos, etc.

Persoana se teme ca se va comporta sau va manifesta simptome de anxietate care vor fi evaluate in mod negativ (adica vor fi umiliti sau jenati; vor duce la un refuz sau vor fi jigniti).

Din acest motiv, situatiile sociale temute sunt evitate sau suportate cu teama si cu anxietate intense.

Prevalenta

In Europa 2,3% din populatie este afectata de anxietate sociala, in USA 6,8%, iar in Romania 1-1,3% din populatie prezinta simptomatologia specifica anxietatii sociale.
Este mai frecventa la femei decat la barbati.
Frecventa la copii si adolescenti se compara cu cea la adulti.

Varsta de debut

Varsta de debut este in adolescenta (13-15 ani), dar tulburarea poate fi prezenta la copii incepand cu 8 ani (Beidel, Turner, & Morris, 1999). Deci, debutul are loc mai devreme decat la alte tulburari de anxietate.

Debut si evolutie

Debutul este gradual si simptomele tind sa se accentueze in mod progresiv odata cu marirea cererilor din exterior.

Debutul acut este mai putin frecvent, dar posibil:

• Poate avea loc in urma unei experiente stresante sau umilitoare
• Mai rar la adulti, in urma unei schimbari de rol

In 30% din cazuri simptomele intra in remisie mai devreme de un an (DSM 5, 2013);
60% dintre persoanele care nu primesc tratament, evolutia este cronica cu o durata de cativa ani au mai mult (20 ani);
Gravitatea poate sa fluctueze in functie de evenimentele vietii (protectie sau expunere la evenimentul temut).

Teama anxiosului social

Caracteristica principala este teama de a fi criticati, batjocoriti, umiliti si prin urmare exclusi de catre ceilalti in urma manifestarii inadecvate si incapacitatii lor, dar mai ales a simptomelor rusinii.

Cum se manifesta aceste temeri

Manifestarile filozofice care insotesc anxietatea sociala sunt cele ale rusinii:

• Cresterea frecventei cardiace
• Roseata fetei
• Transpiratie excesiva
• Gura uscata
• Dificultati de inghitire
• Tensiune musculara
• Tremuraturi
• Disconfort gastrointestinal

Importanta evaluarii altora

Peroanele percep si considera importanta parerii altora, cel putin a anumitor persoane:

• 1. Primul motiv – Consecintele practice pe care aceasta evaluare ar putea sa la aiba. De exemplu, in cazul unui interviu pentru un loc de munca.
• 2. Al doilea motiv - Evaluarea altora este considerata o sursa valabila de informatii despre sine si deci relevanta pentru scopurile de auto-imagine, influenteaza stima de sine.
• 3. Al treilea motiv - Judecata altora este relevanta pentru scopul de imagine, adica intentia de a da o impresie buna.

Scopul „Bunei Impresii”

Toate fiintele umane sunt predispuse genetic sa prefere si ca ceilalti sa ii judece in mod pozitiv.
Scopul „bunei imagini” este terminal, adica important in sine.

Scopul „Bunei Imagini” si Rusinea

Rusinea este emotia pe cere o simtim atunci cand credem ca scopul bunei imagini este copromis sau este amenintat, adica atunci cand suntem obiectul unei evaluari negative din partea altora.

De la Rusine la Meta-rusine

Cand ne inrosim semnalam altora ca suntem constienti de faptul ca suntem inadecvati, ca am gresit.

O doza excesiva de rusine poate pune persoana „rusinoasa” in situatia de a fi expusa unei evaluari mai negative din partea altora (ex. un politician se inroseste pentru ca se rusineaza).

Judecata negativa: daca imi este rusine, demontrez ca merit un rang inferior, ca nu sunt la inaltimea celorlalti, pentru ca arat ca sunt slab, supus, fragil, fara caracter, ca depind prea mult de parerea altora.

Interventia terapeutica

• Constientizarea supraevaluarii negative a evenimentului
• Linistirea (schimbarea credintelor negative)
• Trecerea de la o viziune negativa la una pozitiva. „Realitatea este mai buna decat ti se pare”
• Tehnici principale: restructurarea cognitiva, inregistrarea si modificarea gandurilor automate
• Achizitionarea noilor abilitati
• Imageriy whit Rescripting
• Marirea tolerantei la anxietate

Relatia terapeutica

Relatia cu terapeutul poate fi o ocazie de expunere la o evaluare negativa.

De la prima sedinta, anxiosul social ar putea sa se teama sa arate semnele propriei rusini pentru a nu fi evaluat negativ de catre terapeut.

Recomandam constrirea unei aliante terapeutice adecvate.

Psihoeducatia are un rol important cu privire la intelegerea tulburarii, a factorilor declanatori, favorizanti si de mentinere, cat si a posibilitatii de remisie a bolii.

Defasurarea procesului clinic prin explorarea ghidata si impartasirea modelului tulburarii, impreuna cu un comportament primitor si fara judecata al terapeutului.