Bradipneea - respirația lentă

©

Autor: Dr. Viziteu Ioana, Medic Rezident Boli Infectioase

Bradipneea reprezintă condiția patologică de scădere a ratei respiratorii sub numărul normal de respirații pe minut, fiind adesea cunoscută drept depresia centrului respirator. O persoană cu bradipnee are mai puține respirații pe minut, fiind în neconcordanță cu vârsta sau activitatea susținută. (4)

Materiale și metode

Rata normală respiratorie poate varia, atât pentru adulți, cât și pentru copii, astfel:

• pentru un adult rata este între 12 și 20 de respirații pe minut
• pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, rata respiratorie este între 22 și 40 de respirații pe minut
• pentru un copil cu vârstra între 6-12 ani, rata poate fi între 18-30 de respirații. (1)

Din cauza scăderii ratei respiratorii, bradipneea are drept consecință principală scăderea oxigenului în organism, definită în termeni medicali hipoxie. Aceasta apare, de obicei, din cauza faptului că există o inegalitate între cererea de oxigen și aportul de oxigen. (8) Actul respirator constă în introducerea de oxigen în timpul inspirului și eliminarea de dioxid de carbon în timpul expirului. Acesta este susținut și de receptori ce trimit semnale către creier, privind concentrația de oxigen și dioxid de carbon din sânge.

 

Se numesc chemoreceptori arteriali acei receptori ce sunt responsabili de monitorizarea gazelor din sângele arterial, respectiv de modificările presiunilor parțiale ale acestora. Chemoreceptorii centrali sunt localizați la nivel de creier și răspund de modificările dioxidului de carbon de la acest nivel. (2) Principalii chemoreceptori arteriali sunt reprezentați de corpii carotidieni și aortici, ce sunt situați la nivelul gâtului, respectiv la bifurcația arterelor carotide comune în arterele carotide interne și externe. Acești corpi sunt extrem de bine perfuzați, fapt ce le oferă capacitatea de a răspunde la modificările de oxigen și de a restabili nivelul normal al acestuia. (2)

În momentul apariției hipoxiei, organismul este nevoit să mențină în continuare homestazia gazelor, amplificând o serie de răspunsuri fiziologice. Astfel, hipoxia îndelungată poate iniția o serie de procese, cu durată de la ore până la zile, pentru menținerea echilibrului gazelor. Drept urmare, va avea loc:

• o creștere a producției de celule roșii din sânge, cu rolul de a transporta cât mai mult oxigen
• formarea de noi vase de sânge, proces numit angiogeneză, cu scopul de a facilita transportul sângelui oxigenat către țesuturi. (3)

De asemenea, persoanele ce suferă din cauza hipoxiei de un timp mai îndelungat, vor avea sângele concentrat cu un număr mai mare de celule roșii (policitemie). (8) Fiind într-o cantitate mai mică decât necesarul, organismul va utiliza oxigenul strict pentru procesele metabolice importante, cât și pentru menținerea funcțiilor vitale. Păstrarea unei concentrații de oxigen în parametri normali este critică, deoarece atât oxigenul insuficient, cât și cel în exces, duc la formarea speciilor reactive de oxigen, cu efecte negative. Printre efecte se numără oxidarea lipidelor, proteinelor și a acizilor nucleici, ducând către disfuncție și moarte celulară. (3)

Fiecare organ în parte are o anumită rată de consum a oxigenului. Astfel, creierul poate consuma aproximativ 3ml O2/min/100g țesut, iar inima poate consuma până la 8-15 ml O2/min/100g țesut. (9)

Cauze

Cauzele respirației lente pot fi numeroase, printre acestea se numără:

• hipotiroidismul,
• consumul de opioide (heroină, codeină, morfină)
• diverse toxine (substanțe chimice industriale, monoxidul de carbon)
• leziuni la nivelul capului
• afecțiuni cardiace
• apneea obstructivă în somn
• fumatul
• miocardita
• boli inflamatorii
• insuficiența hepatică
• dezechilibrul electrolitic sau unele medicamente
• utilzarea de sedative, anestezia
• patologii pulmonare (emfizem, bronșită cronică, astm, edemul pulmonar)
• condiții patologice ce afectează musculatura respiratorie (sindromul Guillain-Barre). (1, 4, 5)

Hipotiroidismul reprezintă afectarea glandei tiroide ce poate duce la scăderea ratei respiratorii prin scăderea concentrației de hormoni tiroidieni în sânge, responsabili de reglarea metabolismului. (5) În cazul consumului de opiode, supradoza dintr-un drog se poate complica întotdeauna cu bradipnee și poate fi chiar potențată dacă persoana consumă alcool, fumează sau asociază deja alte patologii pulmonare. (1) Prin leziuni la nivelul capului pot fi afectați centrii respiratori ce se află la nivel cerebral. (4) De asemenea, stresul și anxietatea cronică pot conduce către scăderea ratei respiratorii.

Gradul reducerii frecvenței respiratorii poate varia în funcție de etiologie de la ușor la sever, precum și în funcție de bolile concomitente asociate. Bradipneea severă poate conduce către scăderea ventilației alveolare, având drept consecință hipoxia și hipercapnia (creșterea dioxidului de carbon în sânge) ce vor duce la acidoză respiratorie. (7)

Este important să se cunoască diferența între bradipnee și apneea de somn, deoarece ambele sunt caracterizate de scăderea frecvenței respiratorii. Apneea de somn reprezintă oprirea respirației involuntar pentru o perioadă scurtă de timp, de obicei pentru câteva secunde. Acest lucru se întâmpla adesea noaptea, în special din cauza faptului că la nivelul regiunii gâtului există o obstrucție. (6)

Simptome

Printre simptomele bradipneei se numără:

• amețeli
• oboseală
• stare de leșin
• slăbiciune
• confuzii
• disconfort sau dureri toracice
• probleme de memorie. (4)

Există și simptome care nu sunt specifice bradipneei, dar o pot însoți. De exemplu, consumul de opioide se poate asocia și cu tulburări de somn, constipație sau mâncărimi. Expunerea la monoxid de carbon poate fi însoțită de dureri de cap, toxicitate cardiovasculară, insuficiență respiratorie, iar in final, comă. Respirația lentă, precum oricare alte simptome, confuzie, pierderea cunoștinței, necesită îngrijire medicală de urgență. (1)

Rezultate și discuții

Pentru a putea beneficia de tratament, necesită întâi o vizita la medic pentru o evaluare amănunțită și pentru identificarea posibilelor cauze. Evaluarea poate include:

• examinare fizică
• verificarea funcțiilor vitale, precum: puls, temperatură și tensiune.
• electrocardiogramă (ECG) -pentru identificarea anormalităților cardiovasculare, precum și tulburări de ritm
• teste de sânge

De asemenea, antecedentele personale și bolile asociate în momentul prezentării sunt foarte importante. (1, 5)

Respirația lentă poate fi o consecință a unei boli deja existente, drept urmare se poate institui tratamentul bolii de bază. (1) De exemplu, dacă tiroida este cea care cauzează o respirație lentă, atunci medicația pentru glanda tiroidă este cea potrivită. Dacă bradipneea apare din cauza sistemului cardiovascular, va necesita o evaluare amănunțită a pacientului, deoarece problemele grave de inimă pot conduce către deces. (4) În situații de urgență poate fi necesară adminstrarea de oxigen pentru menținerea funcțiilor vitale. (1)

Prognosticul și evoluția tratamentului depind de motivul pentru care pacientul acuză bradipnee, de tipul de tratament administrat și de complianța pacientului la tratament. (1)

Posibile complicații pot fi:

• hipoxemia-scăderea de oxigen în sânge
• acidoză respiratorie
• insuficiență respiratorie (1)

Studii recente asupra sănătății demonstrează că încetinirea respirației în mod voluntar, spre exemplu ca parte a unei tehnici de yoga sau meditație, are un feedback pozitiv asupra organismului. Astfel, poate ajuta la îmbunătățirea sistemului nervos autonom, cât si a sistemului cardiovascular și respirator, cu accent asupra:

• activității diafragmului
• eficiența ventilației
• hemodinamicii
• ritmului cardiac
• echilibrul simpatovagal
• cuplarea cardiorespiratorie
• sensibilitatea chemoreflexă și baroflexă (4, 10)

Deși încă necesită cercetare, la momentul actual se consideră că mijloacele controlate de respirație lentă, pot îmbunătăți parametrii fiziologici ce sunt asociați cu sănătatea și în mod special, cu longevitatea. (10)

Concluzii

Bradipneea sau respirația lentă reprezintă scăderea frecvenței respiratorii sub 12 respirații pe minut. Drept consecință are loc scăderea nivelul de oxigen in organism. Cauzele bradipneei pot fi multiple, precum cauze cardiace, supradoză de droguri, leziuni cerebrale, intoxicații. În funcție de evoluție, ușoară sau severă, necesită o evaluare medicală amănunțită pentru identificarea posibilei cauze. Din punct de vedere al tratamentului, bradipneea fiind o consecință a unei boli deja existente, se va constitui tratamentul bolii de bază. Prognosticul poate fi unul favorabil sau nu, în funcție de cât de repede este început tratamentul și de răspunsul pacientului la acesta. (1, 4)