Când creierul confundă gândurile cu vocile: mecanismul neuronal al halucinațiilor auditive

Halucinațiile auditive verbale reprezintă un simptom definitoriu al tulburărilor din spectrul schizofrenic, caracterizate prin percepția unor voci inexistente în mediul extern. De mai bine de un secol, aceste experiențe sunt interpretate ca o neînțelegere a propriilor gânduri, percepute în mod eronat ca fiind externe. Mecanismele fiziologice implicate în această confuzie ar putea include un deficit al descărcării corolare - un proces neuronal prin care creierul anticipează consecințele senzoriale ale propriilor acțiuni și le suprimă, pentru a le distinge de stimulii proveniți din exterior.
Studiul publicat în 2025 de o echipă de la Westmead Institute for Medical Research (Australia) și The Chinese University of Hong Kong oferă cea mai amplă demonstrație de până acum a faptului că deficitul acestui mecanism de suprimare se extinde și la nivelul vorbirii interioare, având o legătură directă cu halucinațiile auditive.

În mod normal, atunci când o persoană vorbește, cortexul auditiv răspunde mai slab la propriile sunete comparativ cu sunetele externe - fenomen numit „suprimarea indusă de vorbire” (SIS – Speaking-Induced Suppression). Aceasta este o consecință a mecanismului de descărcare corolară, care „anunță” sistemul auditiv despre acțiunea iminentă, reducând reacția senzorială la propriile sunete.

Pacienții cu schizofrenie prezintă o diminuare anormală a acestei suprimări pentru vorbirea proprie, ceea ce sugerează o disfuncție a predicției senzoriale. Ipoteza centrală a studiului este că același mecanism alterat ar putea explica și halucinațiile auditive, în care vorbirea interioară este percepută ca voce externă.

Despre studiu

Autorii au testat această ipoteză într-un protocol experimental care reproduce mecanicile vorbirii interioare și măsoară răspunsul electric cortical (componenta N1 a potențialului evocat auditiv). Cercetarea a implicat trei grupuri de participanți:

SZAVH+: pacienți cu tulburări din spectrul schizofrenic care prezentau halucinații auditive active (n = 55);
SZAVH−: pacienți fără halucinații în momentul testării (n = 44);
HC: persoane sănătoase, fără tulburări psihiatrice (n = 43).

Participanții au fost rugați să își imagineze pronunțarea unei silabe (de exemplu „ba” sau „bi”) exact în momentul în care auzeau aceeași sau o altă silabă în căști. Astfel au fost create trei condiții:

Match – silaba imaginată coincide cu cea auzită (ex. /ba/–/ba/);
Mismatch – silabele sunt diferite (ex. /ba/–/bi/);
Passive – participantul doar ascultă fără a imagina.

Activitatea electrică corticală a fost înregistrată prin electroencefalografie (EEG) cu 64 de electrozi, analizându-se în special amplitudinea răspunsului N1, considerat un indicator al intensității percepției auditive.

Rezultate

Modelul normal de suprimare

În grupul de control, răspunsul auditiv N1 a fost semnificativ redus atunci când silaba imaginată corespundea celei auzite (condiția Match), confirmând prezența mecanismului normal de suprimare a vorbirii interioare. Acest fenomen reflectă predicția corectă a propriului stimul auditiv și capacitatea creierului de a-l „filtra” ca fiind intern.

Deficitul de suprimare la pacienți

În schimb, pacienții cu halucinații auditive (SZAVH+) au prezentat un efect invers: amplitudinea N1 a fost crescută în condiția Match, indicând o hiperactivare a cortexului auditiv atunci când conținutul mental coincide cu stimulul perceput. Acest rezultat sugerează că, în loc să suprime predicția internă, creierul acestor pacienți o amplifică, ceea ce ar putea explica perceperea gândurilor proprii ca voci externe.

Grupul SZAVH− (fără halucinații curente) a prezentat un profil intermediar: nu s-a observat diferență între condițiile Match și Passive, dar N1 a fost redus în condiția Mismatch. Această particularitate sugerează că disfuncția corolară există pe un continuum, fiind mai accentuată la pacienții cu halucinații active.

Corelația cu severitatea halucinațiilor

Analiza statistică a arătat o corelație negativă semnificativă între scorul de severitate al halucinațiilor (evaluat prin scala PSYRATS) și gradul de suprimare N1 (ρ = −0,22, p = 0,027). Cu cât halucinațiile erau mai intense, cu atât răspunsul cortical era mai amplificat, confirmând legătura între pierdea mecanismului de suprimare internă și fenomenul halucinatoriu.

Componentele P2 și P3

Componentele ERP ulterioare (P2 și P3), asociate proceselor cognitive de recunoaștere și atenție, au arătat diferențe similare: în timp ce participanții sănătoși au prezentat o creștere a amplitudinii în condiția Match, pacienții cu schizofrenie nu au manifestat aceste diferențe. Acest lucru sugerează o perturbare suplimentară a proceselor de predicție cognitivă și a atenției selective în sarcinile de vorbire interioară.

Interpretare

Rezultatele oferă o confirmare solidă a teoriei conform căreia halucinațiile auditive sunt consecința unui defect de descărcare corolară, responsabil pentru distingerea gândurilor de percepțiile reale. În mod normal, creierul anticipează efectele propriilor acțiuni motorii și mentale, trimițând un „semnal de avertizare” către zonele senzoriale pentru a reduce reacția la stimulii autoindusi. În schizofrenie, acest semnal este fie absent, fie interpretat eronat, ceea ce duce la perceperea vorbirii interioare ca fiind exterioară.

Acest fenomen, denumit de autori „inner SIS” (suprimarea indusă de vorbirea interioară), oferă un cadru neurofiziologic clar pentru explicarea halucinațiilor verbale. Mai mult, corelația dintre severitatea simptomelor și pierderea „inner SIS” sugerează că acest parametru ar putea deveni un biomarker obiectiv pentru schizofrenie și halucinațiile auditive.

Rezultatele se aliniază ipotezei moderne a „predicțiilor supraevaluate” (strong priors), conform căreia disfuncția mecanismului corolar ar conduce la o compensare cognitivă excesivă prin întărirea modelelor interne ale realității, ducând în final la percepții fără corespondență senzorială reală.

Limitări și direcții viitoare

Autorii notează că majoritatea pacienților fără halucinații actuale aveau un istoric de experiențe similare, ceea ce poate influența gradul de alterare a răspunsului N1. De asemenea, nu s-au diferențiat subtipurile de halucinații (de exemplu, voci comandă versus gânduri audibile), ceea ce ar putea aduce clarificări suplimentare în cercetările viitoare.

Deși datele au fost colectate în două centre cu echipamente EEG diferite, analiza statistică a controlat pentru acest factor, iar efectele principale s-au menținut robuste. Următorii pași includ validarea „inner SIS” ca marker neurofiziologic predictiv al tranziției către psihoză în populațiile cu risc crescut.

Concluzii

Studiul demonstrează că persoanele cu schizofrenie și halucinații auditive prezintă o inversare a mecanismului de suprimare corticală asociat vorbirii interioare, ceea ce duce la o percepție amplificată a propriilor gânduri. Această descoperire oferă una dintre cele mai puternice dovezi neurofiziologice că halucinațiile auditive nu sunt simple „iluzii senzoriale”, ci rezultatul unei disfuncții fundamentale a auto-monitorizării cerebrale.

Fenomenul „inner SIS” ar putea deveni o țintă clinică importantă pentru diagnostic, monitorizarea tratamentului și prevenția psihozei, contribuind la dezvoltarea unor strategii de intervenție personalizată pentru pacienții din spectrul schizofrenic.

Data actualizare: 21-10-2025 | creare: 21-10-2025 | Vizite: 128

Bibliografie

Thomas Whitford et al, Corollary discharge dysfunction to inner speech and its relationship to auditory verbal hallucinations in patients with schizophrenia spectrum disorders, Schizophrenia Bulletin (2025). DOI: 10.1093/schbul/sbaf167

Image by wirestock on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Persoanele de vârstă mijlocie cu multimorbidități prezintă un risc crescut de demență mai târziu în viață

Multimorbiditatea (prezența simultană a două sau mai multe afecțiuni cronice) la vârsta mijlocie este asociat�...

Dieta Wahls scade oboseala la pacienții cu scleroză multiplă

Oboseala reprezintă un simptom frecvent pentru persoanele diagnosticate cu scleroză multiplă, care afectează ca...

Convulsiile epileptice şi depresia ar putea avea cauze genetice comune

Încă din vremea lui Hipocrate, medicii au suspectat o legătură între epilepsie și depresie. Acum &i...

Consumul zilnic de căpșuni ar putea reduce riscul de demență la persoanele de vârsta a doua
Care sunt medicamentele antiepileptice ce ar putea crește ricul de boală Alzheimer și demență?
Ritmul respirației influențează memoria și frica
Analizele de sânge de rutină ar putea prezice severitatea și mortalitatea după leziunile măduvei spinării

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Halucinaţii auditive

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Nu toată lumea are o voce interioară: consecințele comportamentale ale anendofaziei

Oamenii de știință au identificat activitatea cerebrală asociată cu vocea interioară - implicații pentru neuroprotezele vocale

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum