Convulsiile epileptice ÅŸi depresia ar putea avea cauze genetice comune
Autor: Rădulescu Silvia-Nicoleta
Încă din vremea lui Hipocrate, medicii au suspectat o legătură între epilepsie È™i depresie. Acum însă, pentru prima oară, cercetatorii de la Universitatea Rutgers-New Brunswick ÅŸi Universitatea Columbia au descoperit dovezi conform cărora convulsiile ÅŸi tulburările de dispoziÅ£ie, cum ar fi depresia, pot avea aceeaÅŸi cauză genetică la unii pacienÅ£i cu epilepsie, ceea ce poate orienta acÅ£iunile viitoare către o prevenÅ£ie ÅŸi un tratament mai bune, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieÈ›ii pacienÈ›ilor.
Oamenii de știință au studiat zeci de familii neobișnuite (cu mai multe rude care au avut epilepsie) și au comparat prevalența tulburărilor de dispoziție a membrilor familiei cu cea a populației din S. U. A.
Ei au descoperit o incidență crescută a tulburărilor de dispoziÈ›ie la persoanele care suferă de un tip de afecÈ›iune numită epilepsie focală, în care convulsiile încep doar într-o anumită zonă a creierului. Dar tulburările de dispoziÈ›ie nu au fost crescute ca frecvenţă în rândul persoanelor cu epilepsie generalizată, în care apariÈ›ia crizelor începe pe ambele părÈ›i ale creierului.
„Tulburări de dispoziÅ£ie, cum ar fi depresia, sunt slab diagnosticate ÅŸi sub-tratate la persoanele cu epilepsie”, a declarat Gary A. Heiman, autorul studiului ÅŸi profesor asociat în cadrul Departamentului de Genetică de la Rutgers-New Brunswick. „Clinicienii trebuie să monitorizeze tulburările de dispoziÈ›ie la persoanele cu epilepsie, în special în cazul epilepsiei focale, iar clinicienii ar trebui să trateze depresia în plus față de epilepsie, ceea ce va îmbunătăți calitatea vieÈ›ii pacienÈ›ilor".
Rezultatele studiului publicat în revista Epilepsia susÅ£in ipoteza că persoanele cu epilepsie focală, dar nu epilepsie generalizată, sunt susceptibile la tulburări de dispoziÈ›ie, cum ar fi depresia.
„Sunt necesare mai multe cercetări pentru a identifica gene specifice care cresc riscul atât pentru epilepsie, cât È™i pentru tulburările de dispoziÈ›ie”, a declarat Heiman, care lucrează la Școala de Arte È™i ȘtiinÈ›e. „Este important să înÈ›elegem relaÈ›ia dintre cele două tulburări diferite.”
„O relaÈ›ie între epilepsie È™i tulburările de dispoziÈ›ie a fost suspectată de milenii”, a observat Heiman. Hipocrate, părintele medicinei scria despre acest lucru în jurul anului 400 î. Hr.: „Melancolicii devin epileptici, epilepticii, melancolici: ceea ce determină preferinÈ›a este direcÈ›ia spre care o ia maladia, asupra corpului, epilepsia, asupra inteligenÈ›ei, melancolia”.
Convulsiile la majoritatea pacienÅ£ilor cu epilepsie pot fi controlate prin medicamente È™i intervenÈ›ii chirurgicale. Cert este însă că epilepsia È™i tulburările de dispoziÈ›ie, cum ar fi depresia, afectează calitatea vieÈ›ii È™i sporesc dizabilitatea È™i costurile asistenÈ›ei medicale. Depresia ridică riscul pentru gândurile È™i încercările suicidare. Mai mult, studiile anterioare au arătat că persoanele care au atât epilepsie, cât È™i tulburări ale dispoziÈ›iei tind să aibă rezultate mai grave ale convulsiilor decât cele fără tulburări de dispoziÈ›ie.
În S.U.A., aproximativ 2,3 milioane de adulÈ›i È™i peste 450.000 de copii È™i adolescenÈ›i suferă de epilepsie. În 2015, aproximativ 16,1 milioane de adulÈ›i cu vârsta de minim 18 ani în S.U.A. au avut cel puÈ›in un episod depresiv major în ultimul an, potrivit statisticilor.
„Un număr de gene a fost identificat ca fiind implicate în apariÅ£ia epilepsiei ÅŸi este important să se identifice dacă aceste gene, de asemenea, ar putea provoca depresie”, a spus Heiman. În special, ar trebui efectuate mai multe studii pentru a înÅ£elege relaÅ£ia dintre epilepsia focală ÅŸi tulburările de dispozitie.
Sursa: MedicalXpress
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Defectele hipocampului par responsabile de modificările de intelect asociate sindromului Joubert
- Vocea mamei activează regiuni cerebrale diferite din creierul copiilor
- Creierul bebelușului interacționează cu cel al adultului în timpul jocului
- Cum poate fi folosită muzica pentru identificarea deteriorării cognitive la bătrânețe?
- Dureri de cap de trei luni
- Depresie severa
- Incotro se indreapta viata mea? - Depresie
- Probleme de memorie, vorbire si coordonare
- Sa va spun un adjuvant impotriva depresiei si a lipsei de energie (produs natural)
- Depresie și anxietate-tratamente clasice și naturiste
- Depresie si ameteala continua
- Depresie
- Depresie
- Mutism la adulti in depresie