Căpșunile și pesticidele. Chiar sunt periculoase pentru consum?
- „Dirty Dozen”, în care sunt enunțate în ordinea descrescătoare a conținutului de reziduuri de pesticide 12 fructe și legume „murdare”, „contaminate” și care sunt prezentate drept periculoase pentru consumul uman
- „Clean 15”, în care sunt înlănțuite 15 fructe și legume care conform testărilor efectuate de aceștia conțin cantitățile cele mai puține de pesticide, fiind considerate alternative sigure pentru consum la cele 12.
În acest an CĂPȘUNILE se află în fruntea clasamentului „Dirty Dozen” ceea ce înseamnă că prezintă cea mai mare cantitate de reziduuri de pesticide dintre fructele și legumele analizate. În acest context, sunt căpșunile periculoase pentru consum?(1)
Dirty Dozen
1. Căpșuni2. Spanac
3. Nectarine
4. Mere
5. Struguri
6. Piersici
7. Cireșe
8. Pere
9. Roșii
10. Țelină
11. Cartofi
12. Ardei gras dulce
Clean 15
1. Avocado2. Porumb dulce
3. Ananas
4. Varză
5. Ceapă
6. Mazăre congelată
7. Papaya
8. Asparagus
9. Mango
10. Vinete
11. Pepene Honeydew
12. Kiwi
13. Pepene Cantaloupe
14. Conopidă
15. Broccoli
Adevărul despre clasamentele EWG
Clasamentele ar putea transmite ideea eronată că astfel de produse pot fi toxice pentru sănătatea umană, încurajând astfel achiziția produselor ce provin din culturi „bio”, „ecologice” sau „organice” în detrimentul celor convenționale. Deorece produsele organice pot ele însele să prezinte urme de reziduuri de pesticide, iar cantitățile de reziduuri de pesticide regăsite în alimentele convenționale se află în intervalul de siguranță pentru sănătatea umană, nu se justifică preferința pentru vegetalele organice în defavoarea celor convenționale doar din acest motiv.Potrivit unui raport independent publicat în 2011 care a analizat 10.480 mostre de fructe și legume, doar 0,18% dintre acestea au prezentat reziduuri de pesticide peste limita de toleranță, în timp ce 99,82% erau conforme.
Bio, eco sau organic?
Unul dintre avantajele produselor ecologice, organice sau bio îl constituie maniera sustenabilă în care acestea sunt cultivate, protejând mediul încojurător. Din cauza interesului crescut pentru astfel de produse și din pricina fricii iraționale pentru fructele și legumele convenționale, respectiv a informațiilor eronate mediatizate în lipsa fundamentelor științifice, s-a observat o intensificare a producției, ceea ce ar putea conduce la unele abateri de la principiile de sustenabilitate ale culturilor organice, bio sau eco.
Deși rezultatele obținute de EWG se bazează pe testele de laborator realizate de Food and Drug Administration (FDA) și U.S.Departement of Agriculture, acestea atestă prezența reziduurilor de pesticide, dar nu pune probleme de siguranță pentru sănătate cum s-ar putea interpreta din maniera lacunară în care au fost oferite datele [nu s-au oferit date concrete cu privire la cantitatea, neglijabilă de altfel, de reziduuri de pesticide identificate în cele 39.000 de mostre de fructe și legume, ci s-au utilizat termeni înșelători precum aliment „curat” versus „murdar”, „sigur” versus „periculos”]. (2)
Atunci când se estimează riscul în cazul consumului de alimente trebuie luați în calcul mai mulți factori, printre care și cantitatea concretă de pesticide detectată în aliment, cantitatea de aliment consumată, frecvența consumului și toxicitatea pesticidului identificat per se.
După cum se poate observa în tabelul următor, pentru a atinge nivelul maxim de reziduu este nevoie ca expunerea la pesticide să rezulte în urma consumului a sute până la mii de porții de alimente, în fiecare zi pe tot parcursul vieții, imposibil în contextul unei alimentații variate, predominant sezonale, din surse locale atunci când este posibil. Atenție! Nivelul maxim de reziduu nu este echivalentul dozei toxice de pesticid.
Citește despre reziduurile de pesticide din legume și fructe în articol.
Aliment/ Echivalenți de porție* |
Copil (2-5 ani, 20 kg) |
Adolescent (12-19 ani, 40 kg) |
Femeie (50 kg) |
Bărbat (70 kg) |
Căpșuni |
181 | 363 | 454 | 635 |
Spanac |
310 | 619 | 774 | 1084 |
Nectarine |
2304 | 4608 | 5760 | 8065 |
Mere |
340 | 680 | 850 | 1190 |
Piersici |
1890 | 3779 | 4724 | 6614 |
Cireșe |
476 | 952 | 1190 | 1667 |
Pere |
64 | 128 | 159 | 223 |
Roșii |
379 | 757 | 946 | 1325 |
Țelină |
7843 | 15686 | 19608 | 27451 |
Cartofi |
1469 | 2938 | 3672 | 5141 |
Ardei gras |
78 | 157 | 196 | 275 |
Avocado |
3571 | 7143 | 8929 | 12500 |
Porumb dulce |
29412 | 58824 | 73529 | 102941 |
Ananas |
12468 | 24935 | 31169 | 43636 |
Varză |
25339 | 50679 | 63348 | 88688 |
Ceapă |
30450 | 60900 | 76125 | 106574 |
Mazăre congelată |
2353 | 4914 | 6143 | 8600 |
Papaya |
8381 | 16762 | 20952 | 29333 |
Asparagus |
690 | 1380 | 1725 | 2416 |
Mango |
952 | 1905 | 2381 | 3333 |
Vinete |
168 | 336 | 420 | 588 |
Conopidă |
5739 | 11478 | 14347 | 20086 |
* 1 Echivalent porție = Nivelul de reziduu maxim la care nu se observă efecte adverse (mg/kgc/zi) x Greutate corporală (kg) x 1000/ cantitate reziduu (ppm/părți per milion) x mărime porție (g)
Sursa: Perspective on Pesticide Residues in Fruits and Vegetables (3)
De asemenea, cei care au întocmit lista nu țin cont de etapele și tehnicile de preparare mecanică și termică care pot influența conținutul final de reziduuri de pesticide care ajung în organism din fructele și legumele convenționale.
Respectând regulile de igienă și procesarea corectă a fructelor și legumelor, inclusiv:
- spălarea lor viguroasă sub jet de apă minimum 30 de secunde, utilizând sau nu detergenți speciali,
- îndepărtarea cojii
- îndepărtarea frunzelor de la exterior la vegetalele frunzoase, înmuierea lor câteva minute în apă călduță și apoi spălarea frunză cu frunză sub jet constant de apă,
- prepararea termică, se reduce dramatic prezența reziduurilor de pesticide din alimente, făcându-le și mult mai sigure pentru consumul uman din punct de vedere microbiologic.
Recomandări pentru prepararea în siguranță a alimentelor
Sunt periculoase căpșunile din cauza prezenței pesticidelor?
Indiferent dacă provin sau nu din culturi organice, căpșunile sunt sigure pentru consumul uman.
Fructe și legume ecologice versus convenționale
În ceea ce privește pericolul pe care căpșunile îl constituie din prisma URMELOR DE REZIDUURI DE PESTICIDE care ar putea fi prezente, este improbabil ca acestea să reprezinte cu adevărat un hazard pentru sănătatea umană având în vedere cantitatea nerealistă care ar trebui consumată zilnic pe parcursul vieții [de ordinul zecilor de kilograme] pentru a fi observate efecte adverse ale acestor reziduuri.
Riscul microbiologic este în schimb un pericol mult mai probabil în ceea ce privește consumul de căpșuni organice sau convenționale.
O atenție specială trebuie acordată femeilor însărcinate, sugarilor diversificați și copiilor care consumă o cantitate mai mare de alimente raportată la greutatea corpului mai mică [nevoi nutriționale crescute pentru a asigura procesele de creștere și dezvoltare]. În acest caz, alegerea cu grijă a alimentelor care le sunt oferite, din surse sigure, corect preparate sunt cu atât mai importante.
Desigur, faptul că alimentul a fost cumpărat de la piață nu constituie un indicator al siguranței fructelor și legumelor din punctul de vedere a folosirii pesticidelor. Solul și pânza freatică pot fi contaminate cu pesticide, iar producția acestora nu este supusă acelorași controale riguroase asemenea alimentelor din supermarket, iar cunoștințele cu privire la dozarea și utilizarea pesticidelor de către persoane neautorizate sunt limitate și ar putea presupune riscuri adiționale.
Această observație nu este menită să inducă panică sau să altereze încrederea între micii producători și consumator, ci din contră este o invitație către echilibru și adevăr față de ambele „tabere”, fiind și în acest caz vorba de excepții și nu de o regulă.
Deși urmele de reziduuri de pesticide sunt în mod frecvent detectate în numeroase fructe și legume, expunerea cronică prin dietă la acestea continuă să fie la neglijabilă și nu presupune în mod iminent un risc pentru sănătate și nu este
justificată evitarea consumului de legume și fructe convențioanle din acest motiv.
Nu trebuie ignorată nici bariera economică din pricina prețurilor crescute ale producției organice și implicit a produsului final care ajunge pe rafturile dedicate produselor organie, bio sau ecologice ale supermarketurilor.
Consumul insuficient de fructe și legume, de cereale integrale, contribuie la apariția cancerului și altor afecțiuni cronice ale vieții moderne, iar nu prezența urmelor de reziduuri de pesticide așa cum se vehiculează agresiv în media.
România, țara cu cel mai redus consum de fructe și legume din Europa
Un caz special îl constituie persoanele ce manifestă reacții alergice în urma expunerii la reziduuri de pesticide. Deoarece este dificil de detectat pesticidul la care apar reacțiile, dar și identificarea lor pe etichete, cantitățile fiind extrem de mici și nu există obligativitatea ca acestea să fie menționate pe eticheta nutrițională, tratarea simptomelor este soluția la această problemă și nu evitarea totală a fructelor și legumelor pentru a limita expunerea la pesticide/urme de reziduuri de pesticide.
Informațiile fără fundament șiințific mediatizate și fricile iraționale induse de acestea în rândul consumatorilor, asemenea clasamentelor formulate de Environmental Working Group, sunt adevăratul pericol pentru sănătatea umană, în special în societatea modernă în care ortorexia, obsesia de a mânca alimente cât mai „curate”, „pure”, „naturale”, termeni utilizați în mod eronat pentru a înlocui cuvântul „sănătoase”, este un fenomen tot mai îngrijorător.
(2) Dietry Exposure to Pesticide Residues from Commodities Alleged to Contain the Highest Contamination Levels, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3135239/
(3) Perspective on Pesticide Residues in Fruits and Vegetables, link: http://safefruitsandveggies.com/sites/default/files/pesticides-in-perspective.pdf
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
intră pe forum