Cercetările dezvăluie mecanisme distincte, în funcție de sex, în regenerarea osoasă

Cercetările dezvăluie mecanisme distincte, în funcție de sex, în regenerarea osoasă

©

Autor:

Cercetările dezvăluie mecanisme distincte, în funcție de sex, în regenerarea osoasă
Un grup internaÈ›ional de cercetători a publicat un studiu amplu care aduce o contribuÈ›ie majoră la înÈ›elegerea proceselor de formare a È›esutului osos folosind organoizi de calus derivaÈ›i din celule periostale umane. Studiul a fost conceput pentru a explora, în profunzime, variabilitatea inter-individuală în capacitatea de diferenÈ›iere condrogenică È™i osteogenică, punând accent pe impactul sexului biologic asupra acestui proces complex.
Ingineria È›esuturilor scheletice a avansat semnificativ în ultimele decenii, însă aplicarea clinică a implanturilor personalizate bazate pe celule întâmpină încă obstacole majore. Printre acestea se numără dificultățile de scalare a producÈ›iei, lipsa unor controale de calitate robuste È™i imposibilitatea de a monitoriza în timp real, în mod non-invaziv, potenÈ›ialul implanturilor.

Un punct central al cercetării publicate în Bone Research îl reprezintă recapitarea etapelor naturale de formare a oaselor prin strategii de „inginerie de dezvoltare”. Acestea se bazează pe formarea unui intermediar cartilaginos care trece ulterior prin mineralizare pentru a deveni os matur, proces inspirat de modul natural de vindecare a fracturilor prin osificare endocondrală.

Însă, până acum, înÈ›elegerea influenÈ›ei factorilor sistemici – cum ar fi sexul biologic, vârsta sau fundalul imunologic – asupra compoziÈ›iei È™i transformării calusului a fost limitată, mai ales în contextul dezvoltării implanturilor destinate pacienÈ›ilor tineri cu fracturi complexe sau pseudoartroze.

Despre studiu

Obiective și metodologie

Studiul a avut ca obiectiv principal identificarea modului în care sexul biologic È™i variabilitatea inter-individuală influenÈ›ează capacitatea organoizilor de calus de a se transforma din È›esut cartilaginos în os matur. Cercetătorii au folosit celule progenitoare din periostul uman provenind de la 10 donatori sănătoÈ™i (5 bărbaÈ›i È™i 5 femei, cu vârste între 16 È™i 29 de ani).

AceÈ™ti paÈ™i principali au fost urmaÈ›i în proces:
  • Celulele au fost cultivate în mediu specializat pentru a induce diferenÈ›ierea condrogenică timp de 21 de zile.
  • Ulterior, 600 de organoizi individuali au fost asamblaÈ›i în structuri macroscopice È™i implantaÈ›i la È™oareci pentru a evalua capacitatea de osificare.
  • Cercetătorii au folosit metode complexe de analiză, inclusiv microscopie avansată, transcriptomică È™i proteomică de înaltă precizie, pentru a caracteriza în detaliu procesul de diferenÈ›iere È™i factorii implicaÈ›i.

Ipoteze de lucru

Cercetătorii au emis ipoteza că variabilitatea biologică între donatori, în special diferenÈ›ele dintre sexe, poate influenÈ›a decisiv caracteristicile organoizilor È™i eficienÈ›a procesului de osificare, impactând viitoarele aplicaÈ›ii clinice ale implanturilor personalizate.

Rezultate

DiferenÈ›e timpurii între donatori

Chiar din primele 7 zile de cultură, organoizii au demonstrat diferențe notabile:
  • Organoizii din celule de sex masculin au crescut rapid în dimensiune È™i au acumulat voluminosă matrice extracelulară cartilaginoasă, indicând un fenotip hipertrofic.
  • Organoizii din celule de sex feminin au rămas mai mici, cu o densitate celulară mai mare È™i o matrice mai slab dezvoltată, caracterizând un fenotip fibrocartilaginos.

Aceste observaÈ›ii au fost confirmate histologic, organoizii hipertrofici având celule mărite È™i marcatori de diferenÈ›iere avansată, în timp ce organoizii fibrocartilaginoÈ™i au prezentat morfologie fibroasă È™i o matrice mai puÈ›in matură.

Profiluri genetice și moleculare distincte

Analizele de transcriptomică au arătat că, indiferent de fenotip, toți organoizii au activat căi de semnalizare condrogenică. Totuși:
  • Organoizii hipertrofici au prezentat expresie crescută a genelor implicate în hipertrofie È™i mineralizare, cum ar fi IHH, WNT4 È™i ALPL.
  • Organoizii fibrocartilaginoÈ™i au activat gene asociate cu degradarea matricei È™i au exprimat inhibitori ai căilor TGF-β/BMP, esenÈ›iali pentru diferenÈ›ierea osteogenică.

De asemenea, ambele tipuri de organoizi au redus expresia markerilor de progenitor periostal, indicând o angajare clară spre căile de diferenÈ›iere specifice.

Biomarkeri secretați și secretomul organoizilor

Analiza detaliată a proteinelor secretate a identificat:
  • Un panou unic de 22 de proteine asociat organoizilor hipertrofici, incluzând IBSP È™i LOXL2, implicate în mineralizare È™i stabilizarea matricei.
  • Un panou distinct de 5 proteine secretate specific organoizilor fibrocartilaginoÈ™i, relevante pentru migrarea celulară È™i remodelarea matricei.

Mai mult, un set comun de 84 de proteine a fost identificat ca fiind specific diferenÈ›ierii condrogenice, sugerând o cale promițătoare pentru dezvoltarea de teste non-invazive de control al calității implanturilor.

Capacitatea de osificare in vivo

După implantare, atât organoizii hipertrofici, cât È™i cei fibrocartilaginoÈ™i au format os ectopic cu componente de os cortical È™i trabecular, precum È™i măduvă osoasă activă. TotuÈ™i:
  • Organoizii hipertrofici au generat un volum mai mare de os de calitate superioară.
  • Organoizii fibrocartilaginoÈ™i au demonstrat o mineralizare moderată, dar constantă, confirmând capacitatea de osificare chiar È™i fără fenotip hipertrofic evident.

Analiza imunohistochimică a demonstrat o contribuÈ›ie importantă a celulelor gazdei la formarea È›esutului osos, însă organoizii hipertrofici au reÈ›inut mai multe celule umane în zonele de os trabecular, sugerând o participare mai activă la procesul de remodelare.

Concluzii

Studiul oferă dovezi solide că sexul biologic influenÈ›ează profund capacitatea celulelor periostale de a forma organoizi eficienÈ›i pentru repararea osoasă, cu diferenÈ›e clare între organoizii derivaÈ›i de la donatori bărbaÈ›i È™i femei.

De asemenea, cercetarea a demonstrat că:
  • Formarea unui cartilaj hipertrofic nu este o condiÈ›ie esenÈ›ială pentru obÈ›inerea de os de calitate, dar îmbunătățeÈ™te semnificativ eficienÈ›a procesului.
  • Setul comun de proteine secretate de organoizi oferă o bază robustă pentru dezvoltarea de biomarkeri non-invazivi care să permită monitorizarea calității È™i potenÈ›ialului implanturilor.
  • Personalizarea protocoalelor de cultură, inclusiv posibila ajustare hormonală, ar putea îmbunătăți considerabil rezultatele clinice ale implanturilor bazate pe celule periostale.

Aceste descoperiri deschid noi perspective în ingineria tisulară a osului, aducând mai aproape de realitate implanturile personalizate, sigure È™i eficiente pentru tratamentul fracturilor complexe È™i al defectelor osoase majore.

Data actualizare: 11-04-2025 | creare: 11-04-2025 | Vizite: 129
Bibliografie
Decoene, I., (2025). Callus organoids reveal distinct cartilage to bone transition mechanisms across donors and a role for biological sex. Bone Research. doi.org/10.1038/s41413-025-00418-z.

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Ce sunt organoizii - explicaÈ›ii È™i implicaÈ›ii în medicină
  • Misterul È™tiinÈ›ific care stă la baza regenerării membrelor pierdute de către salamandre, din nou în atenÈ›ia cercetătorilor
  • Ficatul, nu È™i măduva osoasă, ar putea deschide calea regenerării organelor È™i È›esuturilor la om
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum