Cercetările dezvăluie mecanisme distincte, în funcție de sex, în regenerarea osoasă
©
Autor: Airinei Camelia

Ingineria È›esuturilor scheletice a avansat semnificativ în ultimele decenii, însă aplicarea clinică a implanturilor personalizate bazate pe celule întâmpină încă obstacole majore. Printre acestea se numără dificultățile de scalare a producÈ›iei, lipsa unor controale de calitate robuste È™i imposibilitatea de a monitoriza în timp real, în mod non-invaziv, potenÈ›ialul implanturilor.
Un punct central al cercetării publicate în Bone Research îl reprezintă recapitarea etapelor naturale de formare a oaselor prin strategii de „inginerie de dezvoltare”. Acestea se bazează pe formarea unui intermediar cartilaginos care trece ulterior prin mineralizare pentru a deveni os matur, proces inspirat de modul natural de vindecare a fracturilor prin osificare endocondrală.
Însă, până acum, înÈ›elegerea influenÈ›ei factorilor sistemici – cum ar fi sexul biologic, vârsta sau fundalul imunologic – asupra compoziÈ›iei È™i transformării calusului a fost limitată, mai ales în contextul dezvoltării implanturilor destinate pacienÈ›ilor tineri cu fracturi complexe sau pseudoartroze.
Despre studiu
Obiective și metodologie
Studiul a avut ca obiectiv principal identificarea modului în care sexul biologic È™i variabilitatea inter-individuală influenÈ›ează capacitatea organoizilor de calus de a se transforma din È›esut cartilaginos în os matur. Cercetătorii au folosit celule progenitoare din periostul uman provenind de la 10 donatori sănătoÈ™i (5 bărbaÈ›i È™i 5 femei, cu vârste între 16 È™i 29 de ani).AceÈ™ti paÈ™i principali au fost urmaÈ›i în proces:
- Celulele au fost cultivate în mediu specializat pentru a induce diferenÈ›ierea condrogenică timp de 21 de zile.
- Ulterior, 600 de organoizi individuali au fost asamblaÈ›i în structuri macroscopice È™i implantaÈ›i la È™oareci pentru a evalua capacitatea de osificare.
- Cercetătorii au folosit metode complexe de analiză, inclusiv microscopie avansată, transcriptomică È™i proteomică de înaltă precizie, pentru a caracteriza în detaliu procesul de diferenÈ›iere È™i factorii implicaÈ›i.
Ipoteze de lucru
Cercetătorii au emis ipoteza că variabilitatea biologică între donatori, în special diferenÈ›ele dintre sexe, poate influenÈ›a decisiv caracteristicile organoizilor È™i eficienÈ›a procesului de osificare, impactând viitoarele aplicaÈ›ii clinice ale implanturilor personalizate.Rezultate
DiferenÈ›e timpurii între donatori
Chiar din primele 7 zile de cultură, organoizii au demonstrat diferenÈ›e notabile:- Organoizii din celule de sex masculin au crescut rapid în dimensiune È™i au acumulat voluminosă matrice extracelulară cartilaginoasă, indicând un fenotip hipertrofic.
- Organoizii din celule de sex feminin au rămas mai mici, cu o densitate celulară mai mare È™i o matrice mai slab dezvoltată, caracterizând un fenotip fibrocartilaginos.
Aceste observaÈ›ii au fost confirmate histologic, organoizii hipertrofici având celule mărite È™i marcatori de diferenÈ›iere avansată, în timp ce organoizii fibrocartilaginoÈ™i au prezentat morfologie fibroasă È™i o matrice mai puÈ›in matură.
Profiluri genetice și moleculare distincte
Analizele de transcriptomică au arătat că, indiferent de fenotip, toÈ›i organoizii au activat căi de semnalizare condrogenică. TotuÈ™i:- Organoizii hipertrofici au prezentat expresie crescută a genelor implicate în hipertrofie È™i mineralizare, cum ar fi IHH, WNT4 È™i ALPL.
- Organoizii fibrocartilaginoÈ™i au activat gene asociate cu degradarea matricei È™i au exprimat inhibitori ai căilor TGF-β/BMP, esenÈ›iali pentru diferenÈ›ierea osteogenică.
De asemenea, ambele tipuri de organoizi au redus expresia markerilor de progenitor periostal, indicând o angajare clară spre căile de diferenÈ›iere specifice.
Biomarkeri secretați și secretomul organoizilor
Analiza detaliată a proteinelor secretate a identificat:- Un panou unic de 22 de proteine asociat organoizilor hipertrofici, incluzând IBSP È™i LOXL2, implicate în mineralizare È™i stabilizarea matricei.
- Un panou distinct de 5 proteine secretate specific organoizilor fibrocartilaginoși, relevante pentru migrarea celulară și remodelarea matricei.
Mai mult, un set comun de 84 de proteine a fost identificat ca fiind specific diferenÈ›ierii condrogenice, sugerând o cale promițătoare pentru dezvoltarea de teste non-invazive de control al calității implanturilor.
Capacitatea de osificare in vivo
După implantare, atât organoizii hipertrofici, cât È™i cei fibrocartilaginoÈ™i au format os ectopic cu componente de os cortical È™i trabecular, precum È™i măduvă osoasă activă. TotuÈ™i:- Organoizii hipertrofici au generat un volum mai mare de os de calitate superioară.
- Organoizii fibrocartilaginoÈ™i au demonstrat o mineralizare moderată, dar constantă, confirmând capacitatea de osificare chiar È™i fără fenotip hipertrofic evident.
Analiza imunohistochimică a demonstrat o contribuÈ›ie importantă a celulelor gazdei la formarea È›esutului osos, însă organoizii hipertrofici au reÈ›inut mai multe celule umane în zonele de os trabecular, sugerând o participare mai activă la procesul de remodelare.
Concluzii
Studiul oferă dovezi solide că sexul biologic influenÈ›ează profund capacitatea celulelor periostale de a forma organoizi eficienÈ›i pentru repararea osoasă, cu diferenÈ›e clare între organoizii derivaÈ›i de la donatori bărbaÈ›i È™i femei.De asemenea, cercetarea a demonstrat că:
- Formarea unui cartilaj hipertrofic nu este o condiÈ›ie esenÈ›ială pentru obÈ›inerea de os de calitate, dar îmbunătățeÈ™te semnificativ eficienÈ›a procesului.
- Setul comun de proteine secretate de organoizi oferă o bază robustă pentru dezvoltarea de biomarkeri non-invazivi care să permită monitorizarea calității și potențialului implanturilor.
- Personalizarea protocoalelor de cultură, inclusiv posibila ajustare hormonală, ar putea îmbunătăți considerabil rezultatele clinice ale implanturilor bazate pe celule periostale.
Aceste descoperiri deschid noi perspective în ingineria tisulară a osului, aducând mai aproape de realitate implanturile personalizate, sigure È™i eficiente pentru tratamentul fracturilor complexe È™i al defectelor osoase majore.
Data actualizare: 11-04-2025 | creare: 11-04-2025 | Vizite: 129
Bibliografie
Decoene, I., (2025). Callus organoids reveal distinct cartilage to bone transition mechanisms across donors and a role for biological sex. Bone Research. doi.org/10.1038/s41413-025-00418-z.Image by freepik on Freepik
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni