Cervicita cronică - rana pe colul uterin

Cervicita cronică reprezintă inflamația cronică a colului uterin - porțiunea inferioară a uterului, care are forma unui cilindru, cu o înălțime de 2,5 cm şi este străbătut de canalul endocervical.
În populația, cervicita este cunoscută drept o „rană” apărută la nivelul volului uterin. În termeni medicali această rană nu reprezintă altceva decât o leziune de natură inflamatorie, apărută la nivelul mucoasei cervicale în urma interacțiunii locale a mai mulți factori de risc.

Cervicita este o afecțiune genitală inflamatorie frecvent înregistrată în practica medicală, determinată de o etiologie variată şi caracterizată printr-un tablou clinic specific. [1], [2], [3], [4]

De ce apare cervicita cronică - rana pe colul uterin

Factorii etiologici implicați în mod direct în apariția cervicitei cronice sunt:

• Vaginoza bacteriană
• Bolile cu transmitere sexuală (precum herpesul genital, gonoreea, condilomatoza genitală sau chlamidioza)
• Dispozitivele intravaginale
• Agenții chimici (substanțele chimice aflate în componența gelurilor de igienă intimă, substanțe chimice aflate în componența tampoanelor intravaginale, etc.)
• Reacții alergice la latexul aflat în componența prezervativelor sau la spermicidele cu rol anticoncepțional.

De asemenea, pe lângă acestea mai pot fi descrişi anumiți factori de risc, care prin prezență pot facilita apariția cervicitei cronice.

Dintre aceştia amintim:

• Antecedente personale de boli cu transmitere sexuală (precum trichomoniază, condilomatoză genitală, gonoree, vaginoză bacteriană, herpes genital, chlamidioză, etc.)
• Începerea vieții sexuale la vârste relativ tinere
• Contactul sexual neprotejat
• Parteneri sexuali multipli. [1], [2], [3], [4]

Manifestări clinice specifice cervicitei cronice

Spre deosebire de cervicita acută, cervicita cronică prezintă un debut progresiv şi evoluție lentă, mai mare de trei luni. Deşi simptomatologia unei afecțiuni cronice este, în general, mai puțin accentuată decât cea înregistrată în cadrul unei boli acute, datorită extinderii leziunii inflamatorii la nivelul mucoasei cervicale, cervicita cronică poate asocia un tablou clinic destul de sever.

Cervicita cronică poate evolua sub formă asimptomatică, fără ca bolnava în cauză să acuze un anumit disconfort local sau poate fi caracterizată prin apariția unor manifestări clinice, cu o intensitate mai redusă față de forma acută.

Aceste manifestări clinice pot fi:

• Secreții vaginale de aspect patologic (de culoare gri-albicioasă şi miros neplăcut), persistente
• Scurgeri vaginale anormale
• Dispareunie (durere în timpul contactului sexual)
• Senzația de presiune pelvină
• Durere vaginală
• Prurit vaginal sau iritație vaginală
• Urinare frecventă şi dureroasă
• Sângerări intermenstruale
• Sângerări vaginale în urma raportului sexual, apărute în afara menstruației
• Durere de spate
• Durere în timpul examinării clinice a colului uterin
• Durere abdominală şi pelvină.

În evoluție, cervicita cronică poate evolua spre constituirea unei leziuni cervicale, însoțită de scurgeri locale purulente. [1], [2], [3], [4]

Diagnosticul de cervicita cronică - rana pe colul uterin

Diagnosticul de cervicită cronică necesită consult ginecologic şi efectuarea anumitor investigații paraclinice recomandate de către medicul curant.

Consultul ginecologic constă în efectuarea unei anamneze amănunțite (care să cuprindă date referitoare la momentul apariției simptomelor, modul de evoluție a simptomelor de la apariție şi până în momentul prezentării la medic, antecedente patologice personale şi familiale ale bolnavei-prezența bolilor cu transmitere sexuală în istoricul personal sau familial, condiții de viață şi muncă, detalii legate de viața sexuală, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate) şi a examinării clinice a bolnavei (examenul pelvin), care permite identificarea leziunii inflamatorii la nivelul colului uterin şi a celorlalte semne clinice sugestive inflamației cervicale (precum secreții purulente, înroşirea şi edemul mucoasei cervicale, etc.).

Investigațiile paraclinice recomandate pentru confirmarea diagnosticului de cervicită cronică - rana pe colul uterin:

• Testul Babeş Papanicolau
• Cultură secreție de col uterin
• Biopsia cervicală, urmată de examenul histopatologic
• Teste serologice şi bacteriologice pentru diagnosticarea bolilor cu transmitere sexuală. [1], [2], [3], [4]

Tratamentul ranei pe colul uterin

Tratamentul cervicitei cronice presupune, în primul rând, corectarea factorului cauzator. În cazul în care cervicita cronică este de natură infecțioasă şi se datorează unei boli cu transmitere sexuală, se impune tratamentul cu antibiotice.

În cazul cervicitelor cronice secundare expunerii la substanțe chimice, sau datorate iritațiilor locale sau unor reacții alergice locale, se recomandă îndepărtarea factorului etiologic (evitarea utilizării tampoanelor intravaginale sau a soluțiilor de igienă intimă care dețin în componență substanțe toxice, renunțarea la udispozitivele intravaginale, evitarea utilizării prezervativelor sau a spermicidelor, etc.).

Pe lângă acestea, se recomandă îndepărtarea țesuturilor cervicale alterate de către procesul inflamator, prin intermediul următoarelor proceduri: tratament cu laser, crioterapie sau cauterizare prin electrocoagulare.

Reducerea durerii şi a inflamației locale se poate realiza prin administrarea de antiinflamatoare (orale sau locale). [1], [2], [3], [4]

Complicațiile cervicitei cronice

Colul cervical acționează ca o barieră, prevenind pătrunderea diferiților agenți patogeni la nivelul cavității uterine. În contexul inflamației cervicale, funcția de barieră a colului uterin este alterată, cu creşterea secundară a riscului de invazie a cavității uterine de către agenții patogeni.

Din cauza evoluției îndelungate, cervicita cronică poate fi asociată anumitor complicații:

• Boala inflamatorie pelvină (prin patrunderea diferiților agenți patogeni la nivelul cavității uterine şi a trompelor uterine)
• Creşterea riscului de infectare cu virusul imunodeficienței umane. [1], [2], [4]

Prevenirea ranei pe colul uterin

Cervicita cronică poate fi prevenită prin evitarea contactelor sexuale neprotejate şi a partenerilor sexuali multipli, evitarea începerii precoce a vieții sexuale (la vârste mici, în copilărie sau adolescență), evitarea utilizării dispozitivelor intravaginale sau a obiectelor care pot facilita apariția locală a reacției alergice sau a iritației (precum soluții de igienă intimă, deodorante, etc.). [1], [2], [4]