Cheia îmbătrânirii sănătoase? Exercițiul ar putea fi răspunsul

Populația globală, inclusiv cea din Canada, se îndreaptă rapid către statutul de populație „super-îmbătrânită”, cu peste 20% dintre locuitori care vor avea 65 de ani sau mai mult. În același timp, mulți dintre aceștia trăiesc cu una sau mai multe boli cronice, iar speranța de viață suplimentară după 65 de ani nu corespunde întotdeauna cu o compresie a morbidității, adică trăirea unor ani suplimentari în condiții optime de sănătate.
Potrivit mai multor studii anterioare, activitatea fizică este un factor de risc modificabil pentru mai mult de 30 de afecțiuni cronice (de exemplu, diabet zaharat de tip 2, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, osteoporoză, depresie, demență, cancer). Totodată, activitatea fizică regulată poate îmbunătăți independența funcțională și poate reduce costurile de îngrijire medicală prin scăderea nevoii de tratament medicamentos sau chiar intervenții chirurgicale.

Într- un articol publicat în Canadian Medical Association Journal (CMAJ), autorii prezintă beneficii semnificative ale activității fizice regulate pentru persoanele în vârstă. Studiul, bazat pe o amplă revizuire sistematică a literaturii, subliniază importanța practicării constante a exercițiilor fizice în prevenirea și gestionarea a numeroase afecțiuni cronice. Autorii:

• Au efectuat o căutare extinsă în bazele de date MEDLINE, Embase și SPORTDiscus, selectând doar meta-analize și revizuiri sistematice relevante pentru adulții în vârstă și legătura cu activitatea fizică.
• Au evaluat studii despre corelația între exercițiile fizice și multiple afecțiuni cronice (boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, boală cronică obstructivă pulmonară, depresie, demență, cancer etc.).
• Au analizat recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care sugerează 150-300 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75-150 de minute de intensitate viguroasă, săptămânal, plus exerciții de forță și exerciții de echilibru și coordonare de cel puțin 2-3 ori pe săptămână.
• Au pus accent pe studii care au urmărit corelația dintre activitatea fizică și riscul de mortalitate, funcționarea fizică și psihică, prevenția căderilor, sănătatea osoasă, sănătatea mintală și calitatea vieții.

Din punct de vedere metodologic, autorii au inclus doar articole care prezintă date statistice robuste (hazard ratio, intervale de încredere, valori MET - echivalent metabolic de efort etc.). Unul dintre cele mai importante aspecte abordate este relația doză-răspuns între nivelul de activitate fizică și reducerea mortalității la vârstnici. De asemenea, s-a evidențiat rolul major al exercițiilor de rezistență (atât de tip body weight, cât și cu echipamente sau benzi elastice) în menținerea forței musculare și în reducerea fragilității.

Date statistice cheie menționate în studiu

• 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată pot reduce mortalitatea de orice cauză cu 31% față de lipsa activității fizice.
• Chiar și volume mai mici de activitate (între 83 și 166 de minute de intensitate moderată pe săptămână) pot scădea riscul de mortalitate și morbiditate la vârstnici cu aproximativ 22%.
• Exercițiile de forță de minimum 60 de minute pe săptămână sunt asociate cu o reducere de 27% a riscului de mortalitate de orice cauză, independent de exercițiile aerobice.
• În rândul adulților cu vârsta peste 65 de ani, forța de prindere a mâinii (handgrip strength) peste un anumit prag (42 kg la bărbați, 25 kg la femei) este corelată cu rate mai mici de mortalitate.
• Programele de exerciții multicomponente, care îmbină antrenamentele aerobice, de forță, de echilibru și coordonare, pot reduce riscul de cădere cu 21% la persoanele vârstnice.

Rezultate

Rezultatele studiului întăresc concluzia că, pentru vârstnici, activitatea fizică are un impact pozitiv atât asupra duratei de viață, cât și asupra calității acesteia. Iată principalele concluzii detaliate:

• Longevitate și mortalitate redusă: Mai multe meta-analize demonstrează că atingerea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată săptămânal se asociază cu o scădere semnificativă a mortalității. Beneficiul crește în mod doză-răspuns: cu cât persoanele sunt mai active, cu atât riscul de deces este mai scăzut.
• Menținerea independenței funcționale: Exercitiile care includ rezistență, echilibru și coordonare s-au dovedit esențiale în menținerea capacității de a desfășura activități zilnice (mers, ridicat din pat, igienă personală), chiar și pentru persoanele considerate fragile sau cu risc crescut de cădere.
• Prevenirea căderilor: Intervențiile bazate pe activitate fizică regulată reduc căderile cu aproximativ 20–21%. Au fost menționate tehnici variate (antrenamente de forță, antrenamente de echilibru, tai chi, Pilates) ca metode eficiente de prevenție.
• Sănătatea osoasă și articulară: Activitatea fizică moderată nu crește riscul de osteoartrită, ci, dimpotrivă, poate ajuta la reducerea durerii și la îmbunătățirea funcției articulațiilor. De asemenea, exercițiile cu greutăți sau cu impact crescut pot contribui la menținerea densității osoase și la prevenirea fracturilor.
• Îmbunătățirea cogniției și sănătății mintale: Persoanele vârstnice care fac exerciții aerobice și de forță prezintă un risc mai mic de a dezvolta demență și au șanse mai mari de a menține sau chiar de a îmbunătăți funcția cognitivă. În plus, activitatea fizică are efecte benefice asupra depresiei, anxietății și calității vieții.
• Calitatea generală a vieții: Studiile indicate în articol arată că exercițiile fizice în aer liber, activitățile de grup, exergaming-ul și exercițiile adaptate (inclusiv pentru persoanele instituționalizate) pot îmbunătăți calitatea vieții, starea de spirit și funcțiile sociale.

O concluzie esențială a autorilor este că vârsta înaintată, fragilitatea sau prezența unor tulburări funcționale nu ar trebui considerate contraindicații absolute pentru activitatea fizică, ci dimpotrivă, un motiv suplimentar de a o prescrie și de a o încuraja. Printr-o abordare individualizată, vârstnicii sedentari pot fi ajutați să progreseze treptat până la nivelurile recomandate de activitate fizică, obținând beneficii notabile pentru sănătate și independență.

„Mișcă-te mai mult, îmbătrânește sănătos” se dovedește a fi nu doar un slogan motivațional, ci și un principiu terapeutic fundamentat științific, care poate adăuga atât ani vieții, cât și calitate acelor ani.