Comunicarea spontană după moarte și impactul său transformator asupra procesului de doliu
Autor: Airinei Camelia

Un studiu publicat în Journal of Anomalistics a analizat, printr-o metodologie mixtă (cantitativă È™i calitativă), 1.311 chestionare completate în È™ase limbi privind experienÈ›e spontane de comunicare după deces (CDD). Cercetarea a urmărit în special starea emoÈ›ională percepută a persoanelor decedate È™i modul în care aceste experienÈ›e influenÈ›ează procesul de doliu È™i convingerile despre supravieÈ›uire.
Comunicările spontane post-mortem sunt definite ca percepÈ›ii neaÈ™teptate ale unei persoane decedate, prin văz, auz, miros, atingere sau simpla senzaÈ›ie de prezență, apărute în stare de veghe, în somn sau în stări hipnagogice ori hipnopompice. Literatura indică o prevalență estimată de 30–35% în populaÈ›ia generală È™i de până la 70–80% în rândul persoanelor îndoliate.
Studiile anterioare au sugerat că astfel de experienÈ›e pot facilita integrarea pierderii, reducerea suferinÈ›ei È™i menÈ›inerea unei „legături continue” cu persoana decedată. TotuÈ™i, informaÈ›iile despre starea emoÈ›ională atribuită decedatului È™i impactul acesteia asupra doliului erau limitate.
Metodologie
Designul studiului
Studiul a utilizat un design retrospectiv transversal, bazat pe un chestionar complex de 194 itemi, care a inclus atât întrebări cantitative, cât È™i răspunsuri narative detaliate.
Eșantion
- Chestionare totale analizate: 1.311
- Engleză: 418
- Franceză: 440
- Spaniolă: 145
- Germană: 235
- Alte limbi (olandeză, chineză): 72
ParticipanÈ›ii au fost recrutaÈ›i prin eÈ™antionare de tip „snowball”, prin conferinÈ›e publice È™i forumuri online dedicate fenomenului. Aproximativ 75% dintre respondenÈ›i au răspuns la întrebarea privind starea emoÈ›ională a persoanei percepute.
Rezultate
Autenticitatea percepută a experienței
Imediat după experiență, între 73–77% dintre participanÈ›i au considerat că experienÈ›a a fost „autentică fără îndoială”, iar retrospectiv acest procent a crescut la 83–90%.
Impactul asupra relației cu persoana decedată
- 30–34% au considerat că CDD a revelat continuarea legăturii după moarte
- 47–49% credeau deja în continuitate, iar experienÈ›a a aprofundat această convingere
- Doar 2–4% au considerat că relaÈ›ia s-a încheiat definitiv la deces
Mesajele percepute
Mesajele au fost frecvent raportate în toate modalitățile senzoriale. De exemplu:
- CDD vizual: 80–83% au raportat primirea unui mesaj
- CDD tactil: 76–80%
- CDD auditiv: 78–87% au considerat comunicarea distinctă de un simplu gând
Cel mai frecvent mesaj a fost: „Sunt bine, am supravieÈ›uit morÈ›ii È™i sunt în siguranță.”
Starea emoțională percepută a persoanei decedate
Din 926 respondenți care au evaluat această dimensiune:
- Calmă/pașnică: 45%
- Radiantă, plină de beatitudine: 30%
- Dornică să consoleze: 45%
- Plină de compasiune: 26%
- Tristă: 11%
- Agitată: 6%
- Speriată: 3%
- Amenințătoare: 2%
Statele emoÈ›ionale pozitive au predominat net. Autorii remarcă însă că „dorinÈ›a de a consola” È™i „compasiunea” reflectă mai degrabă intenÈ›ii relaÈ›ionale decât simple dispoziÈ›ii afective.
Impactul asupra doliului
- 73–80% au raportat confort sau vindecare emoÈ›ională
- 45% au declarat reducerea fricii de moarte
- 29–30% au raportat dispariÈ›ia fricii de moarte
- 0–1% au raportat creÈ™terea fricii
ExperienÈ›ele în care persoana decedată era percepută ca fiind calmă, radiantă sau consolatoare au fost asociate cu facilitarea procesului de doliu. În schimb, cazurile în care starea emoÈ›ională era percepută ca tristă sau agitată au fost descrise ca fiind potenÈ›ial complicatoare pentru procesul de integrare a pierderii.
Interpretare și implicații
Autorii subliniază că obiectivul studiului nu este stabilirea statutului ontologic al experiențelor, ci analiza efectelor lor psihologice. Rezultatele sugerează că percepția unei stări emoționale pozitive a persoanei decedate:
- Consolidează credinÈ›a în continuitatea relaÈ›iei
- Reduce suferința asociată pierderii
- Diminuează frica de moarte
- Poate genera creștere personală și transformare existențială
ExperienÈ›ele cu conÈ›inut emoÈ›ional negativ, deÈ™i rare, pot menÈ›ine îngrijorarea È™i pot prelungi suferinÈ›a.
Concluzie
Analiza celor 1.311 cazuri sugerează că comunicările spontane post-mortem sunt percepute predominant ca experienÈ›e autentice, cu conÈ›inut emoÈ›ional pozitiv È™i cu impact semnificativ asupra procesului de doliu. Starea emoÈ›ională atribuită persoanei decedate reprezintă un factor central în modul în care experienÈ›a este integrată psihologic. Studiul deschide direcÈ›ii de cercetare privind rolul acestor experienÈ›e în intervenÈ›iile de suport pentru persoanele îndoliate.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni