Comunicarea spontană după moarte și impactul său transformator asupra procesului de doliu

Comunicarea spontană după moarte și impactul său transformator asupra procesului de doliu

©

Autor:

Comunicarea spontană după moarte și impactul său transformator asupra procesului de doliu

Un studiu publicat în Journal of Anomalistics a analizat, printr-o metodologie mixtă (cantitativă È™i calitativă), 1.311 chestionare completate în È™ase limbi privind experienÈ›e spontane de comunicare după deces (CDD). Cercetarea a urmărit în special starea emoÈ›ională percepută a persoanelor decedate È™i modul în care aceste experienÈ›e influenÈ›ează procesul de doliu È™i convingerile despre supravieÈ›uire.
Comunicările spontane post-mortem sunt definite ca percepÈ›ii neaÈ™teptate ale unei persoane decedate, prin văz, auz, miros, atingere sau simpla senzaÈ›ie de prezență, apărute în stare de veghe, în somn sau în stări hipnagogice ori hipnopompice. Literatura indică o prevalență estimată de 30–35% în populaÈ›ia generală È™i de până la 70–80% în rândul persoanelor îndoliate.

Studiile anterioare au sugerat că astfel de experienÈ›e pot facilita integrarea pierderii, reducerea suferinÈ›ei È™i menÈ›inerea unei „legături continue” cu persoana decedată. TotuÈ™i, informaÈ›iile despre starea emoÈ›ională atribuită decedatului È™i impactul acesteia asupra doliului erau limitate.

Metodologie

Designul studiului

Studiul a utilizat un design retrospectiv transversal, bazat pe un chestionar complex de 194 itemi, care a inclus atât întrebări cantitative, cât È™i răspunsuri narative detaliate.

Eșantion

  • Chestionare totale analizate: 1.311
  • Engleză: 418
  • Franceză: 440
  • Spaniolă: 145
  • Germană: 235
  • Alte limbi (olandeză, chineză): 72


ParticipanÈ›ii au fost recrutaÈ›i prin eÈ™antionare de tip „snowball”, prin conferinÈ›e publice È™i forumuri online dedicate fenomenului. Aproximativ 75% dintre respondenÈ›i au răspuns la întrebarea privind starea emoÈ›ională a persoanei percepute.

Rezultate

Autenticitatea percepută a experienței

Imediat după experiență, între 73–77% dintre participanÈ›i au considerat că experienÈ›a a fost „autentică fără îndoială”, iar retrospectiv acest procent a crescut la 83–90%.

Impactul asupra relației cu persoana decedată

  • 30–34% au considerat că CDD a revelat continuarea legăturii după moarte
  • 47–49% credeau deja în continuitate, iar experienÈ›a a aprofundat această convingere
  • Doar 2–4% au considerat că relaÈ›ia s-a încheiat definitiv la deces

Mesajele percepute

Mesajele au fost frecvent raportate în toate modalitățile senzoriale. De exemplu:

  • CDD vizual: 80–83% au raportat primirea unui mesaj
  • CDD tactil: 76–80%
  • CDD auditiv: 78–87% au considerat comunicarea distinctă de un simplu gând


Cel mai frecvent mesaj a fost: „Sunt bine, am supravieÈ›uit morÈ›ii È™i sunt în siguranță.”

Starea emoțională percepută a persoanei decedate

Din 926 respondenți care au evaluat această dimensiune:

  • Calmă/paÈ™nică: 45%
  • Radiantă, plină de beatitudine: 30%
  • Dornică să consoleze: 45%
  • Plină de compasiune: 26%
  • Tristă: 11%
  • Agitată: 6%
  • Speriată: 3%
  • Amenințătoare: 2%


Statele emoÈ›ionale pozitive au predominat net. Autorii remarcă însă că „dorinÈ›a de a consola” È™i „compasiunea” reflectă mai degrabă intenÈ›ii relaÈ›ionale decât simple dispoziÈ›ii afective.

Impactul asupra doliului

  • 73–80% au raportat confort sau vindecare emoÈ›ională
  • 45% au declarat reducerea fricii de moarte
  • 29–30% au raportat dispariÈ›ia fricii de moarte
  • 0–1% au raportat creÈ™terea fricii


ExperienÈ›ele în care persoana decedată era percepută ca fiind calmă, radiantă sau consolatoare au fost asociate cu facilitarea procesului de doliu. În schimb, cazurile în care starea emoÈ›ională era percepută ca tristă sau agitată au fost descrise ca fiind potenÈ›ial complicatoare pentru procesul de integrare a pierderii.

Interpretare și implicații

Autorii subliniază că obiectivul studiului nu este stabilirea statutului ontologic al experiențelor, ci analiza efectelor lor psihologice. Rezultatele sugerează că percepția unei stări emoționale pozitive a persoanei decedate:

  • Consolidează credinÈ›a în continuitatea relaÈ›iei
  • Reduce suferinÈ›a asociată pierderii
  • Diminuează frica de moarte
  • Poate genera creÈ™tere personală È™i transformare existenÈ›ială


ExperienÈ›ele cu conÈ›inut emoÈ›ional negativ, deÈ™i rare, pot menÈ›ine îngrijorarea È™i pot prelungi suferinÈ›a.

Concluzie

Analiza celor 1.311 cazuri sugerează că comunicările spontane post-mortem sunt percepute predominant ca experienÈ›e autentice, cu conÈ›inut emoÈ›ional pozitiv È™i cu impact semnificativ asupra procesului de doliu. Starea emoÈ›ională atribuită persoanei decedate reprezintă un factor central în modul în care experienÈ›a este integrată psihologic. Studiul deschide direcÈ›ii de cercetare privind rolul acestor experienÈ›e în intervenÈ›iile de suport pentru persoanele îndoliate.


Data actualizare: 24-02-2026 | creare: 24-02-2026 | Vizite: 57
Bibliografie
Elsaesser, E., et al. (2025). What the Deceased Communicate, What we Learn About Their State of Mind, and how this Impacts Grief: Mixed Methods Analysis of a Multilingual Case Collection of Spontaneous After-death Communications (ADCs). Journal of Anomalistics / Zeitschrift Für Anomalistik. https://doi.org/10.23793/zfa.2025.242 https://www.anomalistik.de/images/pdf/zfa/JAnom25-2_242_Elsaesser-etal.pdf

Image by freepik on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum