Consumul zilnic de alge kombu reduce grăsimea corporală și influențează microbiomul intestinal

Odată cu creșterea prevalenței sindromului metabolic la nivel global, intervențiile dietetice care pot reduce riscul acumulării de grăsime viscerală devin tot mai importante. Algele comestibile, în special kombu (Laminaria japonica), bogate în fibre solubile precum alginatul de sodiu, pot avea efecte benefice asupra sănătății metabolice prin mecanisme precum reducerea absorbției colesterolului și a glucozei. În acest context, cercetătorii japonezi au investigat impactul consumului zilnic de biscuiți care conțin kombu asupra compoziției corporale, tensiunii arteriale și microbiomului intestinal la adulți sănătoși cu un indice de masă corporală crescut.
Studiile anterioare au arătat că suplimentarea cu kombu sub formă de tabletă poate duce la scăderea procentului de grăsime corporală la bărbații supraponderali. Cu toate acestea, nu era clar dacă ingestia sub formă de aliment de înlocuire, cum ar fi biscuiții cu kombu consumați zilnic, poate avea efecte similare. De asemenea, efectul acestui consum asupra compoziției microbiomului intestinal nu fusese explorat anterior în populația japoneză.

Despre studiu

Desemnarea și intervenția

Un număr de 44 de participanți (bărbați și femei japonezi, cu vârste între 20 și 65 de ani și IMC ≥ 23 kg/m²) au fost repartizați aleatoriu, într-un studiu controlat, dublu-orb, în două grupuri: grupul kombu și grupul placebo. Timp de 12 săptămâni, participanții au înlocuit o masă pe zi cu șase biscuiți (echivalentul a 3,6 g de alginat pe zi pentru grupul kombu). Compoziția biscuiților a fost ajustată astfel încât să fie identică între grupuri, cu excepția conținutului de kombu.

Evaluările

S-au efectuat măsurători ale greutății corporale, procentului și masei de grăsime corporală, ale tensiunii arteriale și analize sanguine (inclusiv leptină, adiponectină și hormoni tiroidieni). De asemenea, s-au colectat probe fecale pentru analiza microbiomului și a acizilor grași cu lanț scurt (SCFA), folosind secvențiere de înaltă performanță și cromatografie lichidă.

Rezultate

Efecte asupra compoziției corporale

Bărbații din grupul kombu au prezentat o scădere semnificativă a masei de grăsime corporală și a procentului de grăsime după 12 săptămâni comparativ cu grupul placebo. Femeile din grupul kombu nu au prezentat schimbări semnificative ale grăsimii corporale și, în unele cazuri, s-a observat o creștere temporară a circumferinței taliei și a masei corporale la 6 săptămâni. Nu s-au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește aria de grăsime viscerală sau subcutanată.

Efecte asupra tensiunii arteriale

Tensiunea arterială sistolică a scăzut semnificativ în grupul kombu față de placebo atât la 6, cât și la 12 săptămâni. Tensiunea diastolică a fost semnificativ mai mică la 6 săptămâni în grupul kombu.

Efecte asupra markerilor metabolici

•  Adiponectina serică a crescut semnificativ la bărbații care au consumat kombu, ceea ce este corelat cu o reducere a grăsimii corporale.
•  Leptina și hormonii tiroidieni nu au fost afectate semnificativ, ceea ce sugerează că suplimentarea cu iod prin kombu nu influențează funcția tiroidiană în contextul consumului obișnuit japonez.

Modificări ale microbiomului intestinal

•  Consumul de kombu a determinat o creștere semnificativă a genurilor bacteriene benefice precum Faecalibacterium, Bacteroides, Alistipes și Agathobacter.
•  Agathobacter a fost negativ corelat cu procentul de grăsime corporală și masa de grăsime la bărbați.
•  S-a observat o creștere a diversității microbiomului (indicele Simpson), indicând un ecosistem intestinal mai stabil.

Acizi grași cu lanț scurt (SCFA)

 Nu s-au observat diferențe semnificative între grupuri în concentrațiile fecale de acetați, propionați și butirați. Acest rezultat ar putea fi explicat prin absorbția rapidă a acestor metaboliți la nivelul colonului.

Concluzii

Consumul zilnic de kombu sub formă de aliment (3,6 g alginat/zi timp de 12 săptămâni) a dus la:

•  Reducerea masei și procentului de grăsime corporală la bărbații supraponderali.
•  Creșterea nivelurilor de adiponectină, un marker metabolic protector.
•  Modificarea favorabilă a compoziției microbiomului intestinal, cu creșteri în genuri bacteriene asociate cu producția de butirați și sănătatea metabolică.
•  Fără efecte adverse relevante și fără impact asupra funcției tiroidiene.

Aceste rezultate susțin ideea că kombu ar putea fi un aliment funcțional promițător pentru prevenția sindromului metabolic, în special la bărbați. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste efecte la scară mai largă și pentru a înțelege mai bine mecanismele diferențiate în funcție de sex.