COVID-19 scade numărul și motilitatea spermatozoizilor (studiu observațional transversal și longitudinal)

Pandemia COVID-19 a adus provocări semnificative în toate domeniile medicinei, inclusiv în sănătatea reproductivă masculină. Un nou studiu realizat în cadrul unui centru de fertilitate din China, în perioada decembrie 2022 – ianuarie 2023, oferă cele mai solide dovezi de până acum că infecția cu SARS-CoV-2 este asociată cu deteriorarea calității spermei, în special în ceea ce privește concentrația, motilitatea și integritatea ADN-ului spermatozoizilor.
Virusul SARS-CoV-2 utilizează pentru pătrunderea în celule receptorul ACE2 și proteaza TMPRSS2, ambele fiind exprimate în tractul reproducător masculin. Deși s-a presupus încă de la începutul pandemiei că virusul ar putea afecta fertilitatea masculină, studiile anterioare au fost contradictorii și limitate de dimensiuni reduse ale eșantioanelor sau de absența unor grupuri de control relevante. În acest context, cercetătorii chinezi au profitat de perioada de relaxare a măsurilor epidemiologice din decembrie 2022, când peste 80% din populația Chinei a fost infectată într-un timp scurt, pentru a investiga într-un cadru controlat efectele infecției asupra parametrilor spermei.

Despre studiu

Designul cercetării a inclus două componente:

• Un studiu transversal cu 604 participanți, dintre care 515 bărbați infectați cu SARS-CoV-2 (grup expus) și 89 neinfectați (grup control).
• Un studiu longitudinal, în care 140 de pacienți infectați și 149 de pacienți neinfectați au furnizat câte două probe consecutive de spermă, înainte și după infecție (sau în același interval de timp, în cazul celor neinfectați).

Parametrii analizați au inclus:

• Volumul ejaculatului
• Concentrația spermei
• Numărul total de spermatozoizi
• Motilitatea totală și progresivă
• Procentul de spermatozoizi de calitate A
• Morfologia normală
• Procentul de spermatozoizi cu proteine nucleare imature
• Fragmentarea ADN-ului spermatic (DFI)

Rezultate

Studiul transversal

Comparând cele două grupuri (infectați vs. neinfectați), nu s-au observat diferențe semnificative în volumul ejaculatului, morfologia spermatozoizilor sau gradul de imaturitate cromatinei. Totuși, grupul infectat a prezentat:

• Număr total de spermatozoizi mai mic
• Motilitate totală și progresivă redusă
• Procent mai scăzut de spermatozoizi de tip A
• Indice DFI semnificativ mai mare

Studiul longitudinal

În cazul celor 140 de pacienți infectați care au oferit probe înainte și după infecție:

• 57,86% au prezentat scădere a numărului total de spermatozoizi (o medie de -11,8%)
• 71,43% au avut o scădere a motilității de tip A (cu -37,4% în medie)
• 65% au arătat reducere a motilității progresive
• 75% au avut creștere a fragmentării ADN-ului spermatic, cu o medie de +21,18%

În contrast, pacienții neinfectați, în aceeași perioadă, au prezentat:

• Creșteri naturale ale calității spermei (probabil datorită tratamentelor de fertilitate primite)
• Scăderi ale fragmentării ADN-ului (DFI -12,68%)

Comparații directe între grupuri

După infecție, pacienții pozitivi au avut:

• Calitate semnificativ mai slabă a spermei decât cei negativi (toți parametrii convenționali afectați)
• DFI crescut, dar nu semnificativ diferit față de grupul negativ în proba ulterioară

Distribuția modificărilor

În analiza distribuției, proporția pacienților cu deteriorare a calității spermei a fost semnificativ mai mare în grupul infectat decât în grupul neinfectat, pentru toți parametrii esențiali: concentrație, motilitate, DFI.

Interpretarea rezultatelor

Acest studiu oferă cele mai convingătoare dovezi până în prezent că infecția cu SARS-CoV-2 – în special varianta Omicron – poate afecta negativ fertilitatea masculină, prin:

• Reducerea capacității testiculare de a produce spermatozoizi
• Scăderea motilității spermei, inclusiv a formei celei mai valoroase (grad A)
• Afectarea integrității genomului spermatic (creșterea DFI)

Studiul nu a evidențiat modificări ale morfologiei spermatozoizilor sau maturității nucleoproteinelor, ceea ce confirmă unele cercetări anterioare și contrazice altele. Discrepanțele dintre studii pot fi explicate prin diferențe de design, lipsa unor valori de referință preinfecție sau dimensiunea redusă a eșantioanelor.

Implicații clinice

• Testarea statusului COVID-19 ar trebui integrată în evaluarea infertilității masculine.
• Clinicienii trebuie să ia în calcul impactul potențial negativ al infecției recente în interpretarea rezultatelor spermogramei.
• Monitorizarea post-COVID ar putea fi necesară înainte de inițierea tratamentelor de reproducere asistată.
• Fragmentarea ADN-ului spermatic (DFI) ar trebui inclusă în evaluările standard post-COVID.

Concluzii

Infecția cu SARS-CoV-2, chiar și în forme ușoare, poate avea un impact negativ semnificativ asupra calității spermei, manifestat prin:

• Scăderea numărului și motilității spermatozoizilor
• Creșterea fragmentării ADN-ului spermatic

Aceste efecte pot avea consecințe asupra fertilității și succesului procedurilor de reproducere asistată. Deși reversibilitatea acestor modificări nu a fost studiată în detaliu, cercetările viitoare ar trebui să vizeze atât urmărirea pe termen lung a pacienților, cât și impactul variantelor virale emergente. În contextul în care COVID-19 rămâne o amenințare globală activă, aceste constatări sunt esențiale pentru o bună practică medicală în domeniul fertilității masculine