Nu există dovezi de epuizare imună după vaccinarea repetată împotriva SARS-CoV-2: concluziile unui studiu extins în populații vulnerabile și sănătoase

Un studiu publicat de cercetători canadieni, în revista Nature Immunology a investigat efectele vaccinărilor repetate cu vaccinuri ARN mesager anti-SARS-CoV-2 asupra compartimentului de celule T. Studiul a inclus adulți vârstnici din centre de îngrijire pe termen lung, pacienți cu artrită reumatoidă tratați imunosupresiv și adulți sănătoși din comunitate, urmăriți după a doua, a treia și a patra doză de vaccin.
Pandemia COVID-19 a fost marcată de administrarea rapidă și frecventă a vaccinurilor, în special în rândul populațiilor vulnerabile. Pe fondul apariției unor variante virale din ce în ce mai evazive imunologic, autoritățile sanitare au recomandat doze multiple de rapel într-un interval scurt de timp. Acest regim intensiv a generat temeri privind epuizarea imună, un fenomen asociat stimulării cronice a celulelor T, descris anterior în infecții persistente și cancere. Expresia crescută a markerilor precum PD-1, LAG-3, TIM-3 și TIGIT, corelată cu reducerea capacității funcționale (de ex. secreția de citokine), este caracteristică unui fenotip T epuizat.

Despre studiu

Cercetarea a inclus trei cohorte:

• 23 de adulți vârstnici din cămine de îngrijire (medie de vârstă: 84 ani)
• 10 pacienți cu artrită reumatoidă tratați cu imunosupresoare (medie de vârstă: 68 ani)
• 43 de adulți sănătoși (medie de vârstă: 47 ani)

Participanții au fost selectați dintre persoanele fără infecție anterioară SARS-CoV-2, confirmată prin teste PCR, antigenice sau serologie pentru anticorpi anti-nucleocapsidici.

Metodologia a inclus:

• testarea nivelurilor de celule T CD4+ și CD8+ specifice proteinei spike
• analiza co-expresiei markerilor de epuizare (PD-1, LAG-3, TIM-3, TIGIT)
• evaluarea funcționalității și policaracterului celulelor T (prin scorurile COMPASS FS și PFS)
• imunofenotiparea subseturilor T (naive, memorie centrală, memorie efectoare și EMRA)

Rezultate

1. Nivelurile de celule T specifice spike nu scad după vaccinări repetate

În rândul vârstnicilor, frecvențele celulelor T CD4+ și CD8+ specifice spike au fost semnificativ mai mari după doza a patra comparativ cu doza a doua. În celelalte cohorte (pacienți cu artrită reumatoidă și adulți sănătoși), nu s-au înregistrat scăderi semnificative ale acestor celule între doze.

2. Expresia markerilor de epuizare nu indică disfuncție

Nu s-au observat creșteri semnificative ale markerilor PD-1, LAG-3 și TIM-3 în celulele T spike-specifice, nici în celulele T circulante, în nicio cohortă. Singura excepție a fost o creștere moderată a PD-1+LAG-3+TIM-3− pe CD8+ la vârstnici, fără impact funcțional evident.

3. Funcționalitatea și policaracterul celulelor T rămân intacte

Scorurile COMPASS FS și PFS, care cuantifică capacitatea celulelor T de a produce simultan multiple citokine (ex. IFN-γ, IL-2, TNF-α, GM-CSF), nu s-au redus după a treia sau a patra doză. Nu au existat dovezi de pierdere a policaracterului – un semn clasic al epuizării imune.

4. Compoziția compartimentului T nu este afectată semnificativ

Doar la vârstnici s-a observat o creștere a celulelor CD4+ cu memorie efectoare și o scădere a celor naive, probabil din cauza îmbătrânirii și fragilității, nu ca efect al vaccinării. Nu s-au înregistrat modificări semnificative în celulele terminal diferențiate (EMRA+CD28−CD57+), asociate infecțiilor cronice.

5. Intervalul dintre doze nu influențează negativ răspunsul imun

În grupul adulților sănătoși, s-au comparat efectele unor intervale „recomandate” (<35 zile), „întârziate” (35–42 zile) și „extinse” (>45 zile) între primele două doze. Nu s-au identificat diferențe semnificative în nivelurile celulelor T spike-specifice sau expresia markerilor de epuizare între grupuri. Scorurile de funcționalitate ale CD8+ T au fost mai ridicate la intervalul scurt (<35 zile), sugerând că timpii mai scurți pot chiar favoriza un răspuns CD8+ mai robust.

Concluzii

Vaccinarea repetată cu SARS-CoV-2, inclusiv până la patru doze, nu induce epuizare imună la nivelul celulelor T, nici în populațiile vulnerabile precum vârstnicii instituționalizați și persoanele imunosupresate, nici în adulții sănătoși. Nu s-au observat:

• Scăderi ale nivelurilor de celule T spike-specifice
• Creșteri semnificative ale markerilor de epuizare
• Reduceri ale funcționalității citokinice sau a policaracterului
• Alterări disfuncționale în compoziția compartimentului T

Aceste rezultate sprijină siguranța imunologică a regimurilor de vaccinare repetată, mai ales în contextul protecției prelungite necesare pentru grupurile la risc. Studiul contrazice ideea, vehiculată în spațiul public, că rapelurile frecvente ar slăbi sistemul imunitar, oferind o bază științifică solidă pentru continuarea vaccinărilor periodice în funcție de contextul epidemiologic.