Cronotipul: 5 profiluri cerebrale cu implicații comportamentale și clinice

Un studiu realizat pe baza datelor din UK Biobank și publicat în Nature Communications la data de 22 decembrie 2025 a analizat relația dintre cronotip și structura și funcția cerebrală, identificând subtipuri biologice distincte asociate cu profiluri comportamentale și de sănătate diferite. Cercetarea arată că cronotipul nu este o trăsătură unitară, ci un construct heterogen, cu implicații relevante pentru sănătatea mintală, metabolică și cardiovasculară.

Rezumat

• Au fost identificate cinci subtipuri cerebrale distincte ale cronotipului, definite prin tipare multimodale de neuroimagistică.

• Subtipurile includ trei forme de „eveningness” (tip nocturn) și două forme de „morningness” (tip matinal).

• Fiecare subtip prezintă asocieri specifice cu comportamente, boli și utilizarea medicației.

• Validarea externă la copii și adolescenți din SUA arată tipare similare, dar cu distribuții de vârstă inversate.

• Diferențele de sex și vârstă joacă un rol major în expresia acestor subtipuri.

Context

Cronotipul descrie preferința individuală pentru orele de somn și activitate de-a lungul ciclului de 24 de ore. Studiile anterioare au asociat cronotipul tardiv cu risc crescut de depresie, tulburări metabolice și boli cardiovasculare, iar cronotipul matinal cu un profil de sănătate mai favorabil. Totuși, majoritatea cercetărilor au tratat cronotipul într-o manieră binară și omogenă, fără a explora variabilitatea neurobiologică internă. Cercetarea actuală pornește de la ipoteza că sub aceeași etichetă de „tip matinal” sau „tip nocturn” pot coexista profiluri cerebrale și clinice foarte diferite.

Despre studiul actual

Studiul a inclus 27.030 de adulți din UK Biobank, fără istoric de muncă în ture, cu date complete de neuroimagistică. Autorii au integrat trei tipuri de date cerebrale:

• Volumul de substanță cenușie (rezonanță magnetică structurală)

• Integritatea tracturilor de substanță albă (rezonanță magnetică de difuzie, fracțional anisotropy)

• Conectivitatea funcțională în repaus (rezonanță magnetică funcțională)

Aceste date au fost analizate împreună cu:

• 977 de fenotipuri comportamentale,

• 1.396 diagnostice medicale,

• 133 clase farmacologice (nivel mecanistic).

Pentru identificarea tiparelor latente a fost utilizată o metodă de învățare supravegheată de tip Partial Least Squares, cu testare riguroasă prin permutări și bootstrap. Rezultatul a fost identificarea a cinci componente robuste, interpretate ca subtipuri biologice ale cronotipului.

Validarea externă s-a realizat pe 10.550 de copii și adolescenți din cohorta ABCD Study (SUA), folosind date structurale cerebrale și peste 5.800 de fenotipuri comportamentale.

Rezultate

Subtipul 1 – tip nocturn cu performanță cognitivă crescută și dificultăți emoționale

Acest subtip este caracterizat prin:

• Volum crescut de substanță cenușie în regiuni limbice și frontale (amigdala, cortex orbitofrontal, girus cingulat).

• Integritate crescută a substanței albe în mai multe tracturi majore.

• Conectivitate funcțională accentuată în rețelele atenționale și frontoparietale.

Asocieri clinice și comportamentale:

• Timp de reacție mai rapid, performanță cognitivă mai bună.

• Iritabilitate, simptome de tip maniacal, comportamente de risc.

• Consum de alcool, fumat, canabis.

• Niveluri mai scăzute de vitamina D, sugerând expunere redusă la lumină naturală.

Subtipul 2 – tip nocturn asociat cu depresie și risc cardiovascular

Caracteristici cerebrale:

• Scădere globală a integrității substanței albe, trăsătură dominantă a acestui subtip.

• Implicarea ganglionilor bazali și a structurilor limbice.

Asocieri:

• Depresie diagnosticată clinic, utilizare de antidepresive.

• Fumat, activitate fizică redusă, venit mai scăzut.

• Hipertensiune, diabet zaharat, boli cerebrovasculare.

• Utilizare frecventă de medicamente cardiovasculare și antidiabetice.

Subtipul 3 – tip matinal cu profil de sănătate favorabil

Caracteristici:

• Tipare cerebrale opuse subtipului 1 la nivel de conectivitate funcțională.

• Integritate bună a tracturilor de substanță albă frontale.

Asocieri:

• Consum redus de alcool, nefumători.

• Comportamente cu risc scăzut.

• Absența asocierilor semnificative cu boli sau medicație, sugerând un profil de sănătate general mai bun.

Subtipul 4 – tip matinal predominant feminin, asociat cu depresie

Caracteristici:

• Volum crescut în ganglionii bazali, hipocamp și cerebel.

• Integritate redusă a substanței albe.

Asocieri:

• Niveluri scăzute de testosteron, niveluri crescute de SHBG.

• Tulburări de menstruație.

• Simptome depresive și utilizare de antidepresive.

• Subtip exprimat predominant la femei.

Subtipul 5 – tip nocturn predominant masculin, cu risc cardiovascular

Caracteristici:

• Volum crescut în ganglionii bazali, talamus și hipocamp.

• Integritate crescută a anumitor tracturi motorii.

Asocieri:

• Niveluri crescute de testosteron, SHBG scăzut.

• Consum de alcool și tutun, comportamente de risc.

• Hipertensiune, hiperplazie benignă de prostată, cancer de prostată.

• Utilizare crescută de medicație cardiovasculară.

Validare la copii și adolescenți

Aplicarea modelului la cohorta pediatrică din SUA a arătat:

• Aceleași cinci subtipuri, dar cu distribuții de vârstă inversate față de adulți.

• Subtipurile asociate la adulți cu „eveningness” apar mai frecvent la adolescenții mai mari.

• Persistența diferențelor de sex și a asocierilor cognitive, sugerând că aceste tipare apar devreme în viață.

Concluzie

Studiul demonstrează că cronotipul este o trăsătură biologic heterogenă, cu subtipuri distincte ce diferă semnificativ prin arhitectura cerebrală, comportament și risc de boală. Această reconceptualizare explică inconsistențele din literatura anterioară și deschide calea către intervenții personalizate, inclusiv strategii de cronoterapie adaptate profilului biologic individual.