Cum să înțelegi rezultatele examenului anatomo-patologic în cancer? - explicații termeni

Ce este un rezultat anatomo-patologic şi cum se obţine acesta?

Examenul anatomo-patologic reprezintă examinarea unui fragment de ţesut cu ajutorul microscopului. Există mai multe tipuri de probe ce pot ajunge în laboratorul de anatomie patologică, pe baza cărora, în urma prelucrării corespunzătoare şi analizării lor, pot fi formulate anumite diagnostice. Medicul anatomopatolog poate realiza diverse testări suplimentare pentru a obţine mai multe informaţii. Toate acestea se vor regăsi, de asemenea, în rezultatul histopatologic. (1, 2, 3)

Există 3 mari tipuri de specimene ce pot ajunge la anatomie patologică pentru a fi analizate, şi anume:

• probe de dimensiuni mari, ce pot fi reprezentate de organe sau fragmente de organe, obţinute în urma unor proceduri chirurgicale; de exemplu: uterul în urma unei histerectomii sau colonul în urma unei colectomii etc.
• biopsii, fragmente mai mici de ţesut, obţinute prin biopsie excizională (cu ajutorul bisturiului), puncţie biopsie (cu ajutorul unui ac) ;
• biopsii lichide sau fragmente foarte mici de ţesut, obţinute prin puncţie aspirativă cu ac fin (FNA). (1, 2)

În urma analizei specimenelor, medicul anatomopatolog poate spune dacă este vorba de un ţesut canceros (malign) sau noncanceros (benign).

Timpul de aşteptare pentru rezultatul anatomopatologic poate varia între câteva zile şi câteva săptămâni în funcţie de testările necesare. (1)

Ce include un rezultat anatomo-patologic?

Informaţii de indentificare:

• nume, sex, vârstă, alte informţii personale.

De asemenea, conţine informaţii despre proba de ţesut (de unde provine şi cum a fost obţinută). (1, 4)

Aspect macroscopic (caracterizarea probelor prin analiza cu ochiul liber):

• culoare, mărime, greutate, consistenţă.

Aspect microscopic:

Descrierea aspectului celulelor la microscopului optic şi în comparaţie cu celulele normale. Această secţiune conţine cei mai mulţi termeni şi detaliile ce vor ghida diagnosticul şi tratamentul dumneavoastră. Aceştia pot include: (1, 4, 5)

• Gradul tumorii (G) se referă la aspectul celulelor canceroase în comparaţie cu celulele normale. Cu cât celulele tumorale arată mai diferit faţă de cele ale ţesutului sănătos, cu atât gradul de diferenţiere (G) este mai mare şi acestea se numesc mai puţin diferenţiate sau chiar nediferenţiate. În general, gradul reflectă capacitatea de a creşte şi cu cât gradul este mai mic, cu atât prognosticul este mai bun. (1, 4)

• Rata mitotică reflectă cât de rapid se divid celulele. Tumorile cu puţine celule în diviziune au de obicei un grad scazut, şi deci un prognostic bun. (1, 4)
• Invazivitatea. Cancerele pot fi invazive, atunci când se extind la ţesuturile învecinate sau non-invazive („in situ”) când nu invadează ţesuturi învecinate. (1, 4)
• Marginile tumorale. În cazul în care proba este obţinută în urma unei proceduri chirurgicale, chirurgul va îndepărta tumora împreună cu o porţiune de ţesut înconjurător normal, denumită astfel margine de siguranţă. O margine tumorală pozitivă înseamnă că există şanse ca ţesutul cu celule canceroase să nu fi fost îndepărtat în totalitate, putând fi necesară astfel încă o intervenţie chirurgicală în vederea radicalităţii. (1, 4)
• Nodulii limfatici reprezintă mici organe ce aparţin sistemului imun. Medicul dumneavoastră poate biopsia noduli limfatici din vecinătatea tumorii pentru a vedea dacă cancerul s-a răspândit. Un nodul poate fi „pozitiv” dacă conţine celule tumorale sau dacă nu, „negativ”.

• Stadiul tumorii. În general, pentru majoritatea cancerelor, medicul anatomopatolog încadrează tumora într-un stadiu utilizând sistemul international de clasificare TNM, ce cuprinde 3 factori

1. Dimensiunea şi extinderea anatomică a tumorii de bază (Tumoră-T).
2. Extensia celulelor canceroase la nivelul nodulilor limfatici (Noduli-N).
3. Extensia la distaţă a cancerului (metastaze-M).

În funcţie de aceste 3 caracteristici se va stabili un stadiu al cancerului, care în general este exprimat cu cifre romane, între I-IV. Unele cancere pot avea şi stadiul 0. Cu cât stadiul este mai mare, cu atât cancerul este mai avansat

Diagnosticul

Medicul anatomopatolog va cântări toate informaţiile obţinute şi va formula un diagnostic ce va include: tipul de cancer, invazia nodulilor, stadiul, gradul de diferenţiere, statusul marginilor, etc. Raportul anatomopatologic poate varia în funcţie de tipul de cancer pe care dumneavoastră îl aveţi. (4)

Rezultatele altor teste

Medicul anatomopatolog poate efectua diverse teste moleculare suplimentare speciale pentru a identifica gene, proteine, receptori hormonali sau alţi factori specifici tumorii, ce ii conferă o mai bună caracterizare. Aceste teste sunt importante în diagnostic, întrucât pot oferi o opţiune de tratament mult mai ţintită şi eficientă. (1, 3)