Cum se poate evita sau întârzia apariția demenței

Demența este principala cauză de invaliditate și deces pentru persoanele în vârstă. Deși în momentul de față nu există un tratament care să vindece demența, totuși cercetătorii au constatat că anumiți factori de risc pentru apariția demenței pot fi reduși respectând un anumit stil de viață. Mișcarea, o alimentație corectă, socializarea și creșterea numărului activităților cognitive pot conduce la reducerea semnificativă a factorilor de risc pentru apariția demenței.

Despre demență

Demența este un termen general pentru mai multe tulburări neurologice incurabile, precum boala Alzheimer, caracterizate prin pierderea memoriei și a puterii de judecată. Dacă în momentul de față peste 55 milioane de persoane din întreaga lume suferă de o formă de demență, oamenii de știință prognozează că până în 2050 acest număr se va tripla. Această prognoză este atât de îngrijorătoare încât  probabil fiecare se gândește cum putem să facem ca să prevenim sau măcar să întârziem cât mai mult apariția acestei tulburări, mai ales dacă avem astfel de cazuri în familie.

Factori de risc pentru demență. Îi putem contracara?

Din nefericire, unii dintre factorii de risc care pot duce la demență nu se pot schimba. Aceștia sunt:

• Vârsta – 22% dintre persoanele de peste 85 de ani din SUA suferă de demență
• Factori genetici – între 40 - 65% dintre persoanele cu Alzheimer au gena APOE4
• Istoricul medical al familiei

Totuși, cercetări recente arată că factorii de risc care țin de obiceiurile și comportamentele noastre și care sunt responsabili de mai mult de 40% dintre cazurile de demență se pot modifica prin schimbarea stilului de viață. Orice modificare, mai mică sau mai mare, mai devreme sau mai târziu în viață, contează pentru diminuarea sau amânarea riscurilor de a  face o formă de demență, dacă suntem consecvenți. Iată ce putem face pentru a îndepărta spectrul demenței:

• Mișcarea. Practicarea în mod regulat a exercițiilor de gimnastică sunt cea mai eficientă cale de a preveni demența, mai ales că ele contribuie și la reducerea obezității, a colesterolului, hipertensiunii și a rezistenței la insulină care sunt la rândul lor factori de risc.
• O dietă sănătoasă bazată pe consumul de legume, fructe, nuci, semințe, ulei de măsline, pește, reducerea consumului de grăsimi și de carne ajută la scăderea riscului de demență.
• Dormi minimum 7-8 ore pe zi. Tulburările de somn, insomniile, apneea de somn sunt asociate cu apariția bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
• Renunță la fumat și limitează consumul de  alcool.
• Implică-te în activități cognitive învățând ceva nou, cum ar fi o limbă străină, să cânți la un instrument sau orice altceva îți face plăcere.
• Socializează. Fiind un membru activ al societății și menținând relații strânse ajută la sănătatea creierului.
• Evită loviturile la cap. Traumatismele provocate de accidente, operațiuni militare, sporturi, căzături sunt asociate cu riscul crescut de demență.
• Gestionează depresia și anxietatea, care cresc riscul instalării demenței la persoanele în vârstă. Tratarea acestor tulburări poate preveni apariția demenței.
• Tratează-ți problemele de auz. S-a constatat că acestea, destul de frecvente la populația vârstnică, sunt un factor semnificativ în apariția demenței, probabil din cauza reducerii stimulării cognitive.

S-a constatat că alegerile pe care le facem în legătură cu stilul de viață sunt mai  importante decât alți factori, cum ar fi istoricul medical al familiei.

Cum pot influența sănătatea credințele despre îmbătrânire

Cercetări recente au adăugat au alt posibil factor de risc de  luat în seamă. Este vorba despre credințele despre îmbătrânire. Conform cercetărilor efectuate de psihologul și epidemiologul Becca Levy publicate în noua sa carte Breaking the Age Code, credințele pozitive despre îmbătrânire aduc o mulțime de beneficii, cum ar fi: o viață mai lungă (cam cu 7,5 ani), o mai bună sănătate fizică și mentală, o memorie mai bună, un echilibru mai bun, un auz mai bun, un mers mai rapid și altele. Ba mai mult, se pare că aceste convingeri determină chiar ca demența să nu se instaleze nici măcar la unele dintre persoanele purtătoare ale genei Alzheimer.

Levy definește convingerile despre îmbătrânire ca fiind niște scheme mentale despre cum oamenii de peste 50 de ani se comportă pe baza vârstei. Credințele negative despre vârstă pot include ideea că îmbătrânirea este un proces deprimant de declin și deteriorare. Credințele pozitive despre îmbătrânire pot include convingerea că îmbătrânirea poate fi o perioadă de dezvoltare, de creștere a înțelepciunii și a creativității. Dar oare pot persoanele în vârstă să schimbe biologia îmbătrânirii? Putem deveni mai sănătoși și mai fericiți prin setări mintale pozitive despre îmbătrânire? Becca Levy oferă explicații plauzibile despre felul în care credințele pozitive ar putea să încetinească procesul îmbătrânirii și, prin aceasta, să diminueze riscul de demență. Teoria aceasta este întărită și de descoperirile recente ale neuroștiinței. Dacă până de curând se credea că în creierul care îmbătrânește nu se pot crea noi legături neuronale, acum se știe că acest proces continuă toată viața. Dar pentru ca acest proces să fie eficient, creierul trebuie antrenat permanent.

Cum să înlocuiești credințele negative despre îmbătrânire cu credințe pozitive

Atât Becca Levy, cât și alți autori care au studiat procesul îmbătrânirii ne dau câteva exemple prin care ne arată ce anume trebuie făcut pentru ca credințele noastre negative despre îmbătrânire să fie înlocuite cu altele, pozitive:

• Conștientizează stereotipurile negative despre îmbătrânire pe care le ai și schimbă-le. De exemplu, ai putea să crezi proverbul care spune că “nu poți învăța un câine bătrân trucuri noi”. Este oare adevărat? Uită-te la persoanele în vârstă din jurul tău care au învățat să folosească telefoanele mobile, laptopurile, care merg la diverse cursuri, care încă muncesc sau fac voluntariat.
• Caută persoane în vârstă care fac lucruri remarcabile și vorbește și altora despre asta.
• Observă stereotipurile despre îmbătrânire în media și evită să crezi în ele.
• Împrietenește-te cu persoane de orice vârstă și învață de la ele.
• Devino persoana care ți-ai dorit să fii dintotdeauna, indiferent ce vârstă ai.
• Ține cont de schimbările stilului de viață care limitează riscurile apariției demenței despre care am vorbit deja. Atâta timp cât nu există tratament eficient pentru demență, prevenția este crucială.

Cum poate fi utilă psihoterapia în cazurile de demență

Potrivit statisticilor, aproximativ 40% dintre persoanele cu boala Alzheimer suferă și de depresie. În afara tratamentului medicamentos cu antidepresive, bolnavul , dar și persoana care îl îngrijește, pot recurge la psihoterapie. În fazele inițiale ale demenței cele mai eficiente sunt psihoterapia individuală și terapia cognitiv comportamentală. Consilierea suportivă și terapia reminiscenței sunt utile și în faze avansate ale demenței.

Deși demența este o afecțiune neurologică, terapia cu un specialist în sănătate mintală poate ajuta persoana care suferă de Alzheimer sau altă formă de demență să diminueze depresia și anxietatea, să se concentreze pe capacitatea sa de a face față bolii și de a-și crește calitatea vieții.

La Clinica de psihologie Renia din București vei găsi specialiști în sănătate mintală pregătiți să te ajute.

Nu doar persoanele în vârstă vor beneficia de aceste recomandări. Aplicând cât mai devreme metodele de a reduce sau a amâna riscul de declin cognitiv vei avea parte  de o mai bună calitate a vieții și creierul tău îți va mulțumi.

Autor: Psihoterapeut Lavinia Stoian