Dieta, microbiomul și probioticele influențează răspunsul la vaccinuri

Studiul publicat în jurnalul Critical Reviews in Microbiology evidențiază o legătură esențială între alimentație, compoziția florei intestinale și eficacitatea răspunsului imun post-vaccinare. Autorii pornesc de la premisa că vaccinurile sunt instrumente-cheie pentru controlul bolilor infecțioase, însă eficiența lor diferă considerabil de la o zonă geografică la alta și chiar între indivizi din aceeași regiune. Această variabilitate este corelată cu factori ce țin de gazdă (vârstă, stare nutrițională, genetică), de caracteristicile vaccinului (tip, doză, adjuvanți) și de mediul înconjurător (igienă, expunere la patogeni).
Un punct central al articolului este modul în care microbiomul intestinal – totalitatea microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri, arhee) din tubul digestiv – poate influența în mod direct dezvoltarea imunității și, implicit, eficacitatea vaccinurilor. Cercetările prezentate arată că predominanța unor bacterii benefice (precum Bifidobacterium sau Faecalibacterium prausnitzii) și menținerea unui echilibru între diversele populații microbiene (eubioză) sunt asociate cu un răspuns imun mai robust după vaccinare. În schimb, situațiile de disbioză (proliferarea excesivă a unor specii oportuniste sau patogene) pot slăbi răspunsul anticorpilor și pot favoriza inflamația cronică.

Rolul dietei

Autorii insistă că alimentația este unul dintre cei mai importanți factori care modelează compoziția microbiomului. De pildă, o dietă bogată în fibre vegetale încurajează bacteriile producătoare de acizi grași cu lanț scurt (SCFA), recunoscute pentru efectele lor antiinflamatorii și pentru stimularea sintezei de anticorpi. Consumul crescut de fructe, legume și cereale integrale se corelează, în numeroase studii, cu o microbiotă diversă și cu potențarea eficienței mai multor tipuri de vaccin (de la cele antigripale până la cele contra pneumococului).

Pe de altă parte, un aport ridicat de proteine animale și grăsimi saturate, mai ales din carne roșie, poate favoriza expansiunea unor bacterii implicate în fenomene inflamatorii și reducerea bacteriilor protectoare. Totuși, anumite produse de origine animală (de exemplu, uleiul de pește bogat în acizi grași nesaturați sau proteinele din zer) pot aduce beneficii prin stimularea anumitor componente ale imunității. Astfel, autorii subliniază că nu există o rețetă unică, ci mai degrabă e nevoie de studii aprofundate care să vizeze tipurile de alimente și combinațiile lor optime în menținerea eubiozei intestinale și a unui răspuns imun solid.

Contextul COVID-19

Criza globală generată de SARS-CoV-2 a readus în prim-plan discuțiile despre vaccinare și diferențele de imunitate între diverse categorii de populație. Studiile menționate în articol arată că persoanele cu forme severe de COVID-19 prezintă adesea un dezechilibru microbian caracterizat de scăderea speciilor considerate benefice și de creșterea patogenilor oportuniști. Mai mult, acest dezechilibru poate persista și după vindecarea infecției, existând ipoteza că o astfel de disbioză ar putea influența răspunsul post-vaccinare. Pe de altă parte, anumite comunități microbiene (în special bacteriile SCFA-producătoare) s-au corelat cu o evoluție mai favorabilă și un titru mai bun de anticorpi după imunizare împotriva COVID-19.

Probiotice și prebiotice ca vectori pentru un răspuns imun îmbunătățit

Un alt capitol important al studiului vizează suplimentarea cu probiotice (bacterii vii cu efect benefic, de tip Lacticaseibacillus, Bifidobacterium etc.) și prebiotice (substraturi nutritive pentru bacteriile benefice). Rezultatele cercetărilor clinice sunt mixte: există situații în care probioticele nu aduc îmbunătățiri semnificative ale titrurilor de anticorpi post-vaccinare, însă alte studii semnalează o creștere clară a anticorpilor specifici pentru diverse vaccinuri (inclusiv antigripal, DTaP sau chiar pentru COVID-19).

Autorii sugerează că acest caracter neuniform al rezultatelor poate fi pus pe seama mai multor factori: tulpina exactă de probiotic folosită, doza, durata administrării, tipul de vaccin și starea imună de bază a individului. Totuși, tendința generală relevă un potențial important al probioticelor și prebioticelor în a spori răspunsul imun și a reduce inflamația sistemică.

Direcții viitoare

Concluziile studiului atrag atenția asupra importanței unei perspective holistice: pentru a îmbunătăți eficacitatea vaccinurilor, trebuie să se țină cont nu doar de formula acestora, ci și de modul de viață al individului – în special de dieta și de microbiomul pe care aceasta îl modelează. Dezvoltarea unor strategii care să includă (1) ajustarea aportului de macro- și micronutrienți, (2) administrarea de probiotice adecvate și (3) evitarea factorilor care pot genera disbioză (antibiotice nepotrivite, dietă hiperprocesată, condiții de igienă necorespunzătoare) ar putea fi esențială pentru sporirea ratei de protecție vaccinală în rândul populațiilor vulnerabile (copii, vârstnici sau persoane cu imunodeficiențe).

În final, autorii subliniază că există multe aspecte încă neexplorate – de la rolul virusurilor și fungilor din microbiom, până la mecanismele precise prin care anumiți nutrienți îmbunătățesc reacția imună post-vaccinare. Studiul propune intensificarea cercetărilor clinice și de laborator (inclusiv tehnici avansate de secvențiere și analiză multi-omică), pentru a se putea contura un ghid clar de intervenție nutrițională și microbiană menită să maximizeze beneficiul vaccinurilor.