Dispozitivul pentru detectarea bacteriilor din alimente
Autor: Mancaș Mălina

Unele bacterii dăunătoare pot fi prezente în alimente, sau alimentele pot fi ulterior contaminate. Bacteriile pot contamina alimentele în orice stadiu în timpul dezvoltării, recoltării, procesării, depozitării sau transportului. În timpul preparării alimentele pot fi contaminate în urma contactului cu obiecte, ustensile, vase sau suprafețe, numită contaminare încrucișată. Dacă alimentele nu sunt menținute în condiții optime, bacteriile se pot, de asemenea, înmulți.
Conform CDC - Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention), cei mai răspândiți patogeni din alimente sunt:
- Salmonella (din ouă sau carne, crude sau gătite insuficient, fructe sau legume contaminate, lapte nepasteurizat etc.);
- Clostridium perfringens (alimente depozitate necorespunzător etc.);
- Campylobacter (carne crudă sau gătită necorespunzător, lactate nepasteurizate, apă contaminată etc.);
- Staphylococcus aureus (lactate nepasteurizate, cărnuri procesate, alimente care intră în contact cu mâinile libere contaminate și nu sunt preparate ulterior, ca legume, produse de patiserie etc.);
- E. coli (cărnuri crude, lactate nepasteurizate etc.);
- Listeria monocytogenes (alimente congelate, lactate nepasteurizate, germeni cruzi, cărnuri crude sau gătite prea puțin, fructe de mare crude etc.);
- Toxoplasma gondii (carne gătită insuficient, carne contaminată, contactul cu fecale ale unui animal contaminat, apă contaminată etc.).
Cercetătorii din cadrul Institutului Tehnologic din Massachusettes au dezvoltat un sistem pentru detectarea bacteriilor din alimente, cu un cip care încorporează o moleculă de acid 3-mercapto-fenilboronic (3-MBPA), care atrage bacteriile și se leagă de ele.
Cipul este imersat într-o probă de aliment lichid sau semilichid (soluție) și ulterior este clătit cu un lichid tampon cu pH mare – acesta din urmă reduce componente ca zaharurile, grăsimile sau proteinele care provin din alimente, și lasă intacte bacteriile. Apoi, cipul este plasat în sistemul cu microscop special pentru smartphone. O aplicație măsoară bacterile prezente pe cip – poate detecta chiar și 100 celule bacteriene per 1 mililitru de soluție.
Rezultatele sunt obținute în aproximativ 2 ore. Prin comparație, metoda standard de realizare de culturi bacteriene din probe alimentare durează 2 zile, iar comparativ cu alte metode moderne, aceasta este mai precisă.
Sursa: New Atlas
(2) Foodborne illnesses, link: https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/foodborne-illnesses
(3) Most common foodborne pathogens, link: http://www.eatright.org/resource/homefoodsafety/safety-tips/food-poisoning/most-common-foodborne-pathogens
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni