Dublarea incidenței hipertensiunii arteriale la copii și adolescenți [meta-analiză]

Un studiu amplu publicat la 12 noiembrie 2025 în The Lancet Child & Adolescent Health, realizat de cercetătorii de la University of Edinburgh – The Usher Institute și Zhejiang University School of Medicine, arată că prevalența hipertensiunii arteriale la copii și adolescenți s-a dublat între anii 2000 și 2020. Această analiză globală ridică semnale de alarmă privind sănătatea cardiovasculară a tinerilor, evidențiind rolul major al obezității în creșterea riscului de hipertensiune.

Context

Hipertensiunea arterială la vârste fragede a fost mult timp subestimată, fiind considerată o afecțiune specifică vârstei adulte. Totuși, cercetările recente indică faptul că factorii de risc cardiovascular se instalează devreme, iar obezitatea infantilă, alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale la copii.

În anii 2000, estimările globale indicau o prevalență a hipertensiunii de aproximativ 3,2% în rândul copiilor și adolescenților. Două decenii mai târziu, această valoare a crescut la peste 6,2%, ceea ce înseamnă că aproximativ 114 milioane de tineri sub 19 ani sunt afectați la nivel mondial. Aceste date reflectă o schimbare epidemiologică majoră și necesită măsuri urgente de prevenție și screening precoce.

Despre studiul actual

Meta-analiza a inclus 96 de studii de mari dimensiuni desfășurate în 21 de țări, totalizând peste 443.000 de copii și adolescenți. Cercetătorii au comparat diferite metode de evaluare a tensiunii arteriale pentru a determina impactul acestora asupra prevalenței hipertensiunii.

• Când hipertensiunea a fost confirmată prin trei vizite succesive la medic, prevalența globală a fost de 4,3%.

• Când s-au inclus și măsurători în afara cabinetului medical – precum monitorizarea ambulatorie (ABPM) sau cea la domiciliu – prevalența a crescut la 6,7%.

Aceste diferențe subliniază importanța metodelor complementare de diagnostic, întrucât măsurarea unică în cabinet poate subestima cazurile reale.

Studiul a identificat două fenomene clinice relevante:

• Hipertensiunea mascată, prezentă la aproximativ 9,2% dintre copii și adolescenți, apare atunci când valorile tensionale sunt normale în cabinet, dar crescute în afara acestuia.

• Hipertensiunea de halat alb, observată la 5,2%, caracterizată prin valori tensionale crescute doar în mediul medical, poate conduce la diagnostic greșit și la tratament inutil.

Autorii au remarcat, de asemenea, că metodele de măsurare, designul studiilor și diferențele între sisteme de sănătate pot influența estimările finale. Deși multe date provin din țări cu venituri mici și medii, concluziile au o relevanță globală datorită extinderii fenomenului obezității infantile.

Printre limitările analizei se numără disponibilitatea redusă a instrumentelor de monitorizare avansată în anumite regiuni și datele insuficiente privind unele forme fenotipice de hipertensiune.

Rezultate

Concluziile studiului sunt îngrijorătoare și arată o dublare globală a hipertensiunii arteriale la copii și adolescenți în ultimele două decenii:

• Prevalența hipertensiunii a crescut de la 3,2% în 2000 la 6,2% în 2020.

• Copiii și adolescenții cu obezitate prezintă un risc de aproape 8 ori mai mare de a dezvolta hipertensiune comparativ cu cei de greutate normală.

  • 19% dintre copiii cu obezitate au hipertensiune.

  • 2,4% dintre cei cu greutate normală sunt afectați.

Obezitatea, prin mecanisme precum rezistența la insulină, modificările structurale ale vaselor de sânge și inflamația cronică de grad scăzut, determină o creștere susținută a presiunii arteriale.

De asemenea, cercetătorii au identificat o prevalență globală a prehipertensiunii de 8,2%, o stare intermediară caracterizată prin valori tensionale peste normal, dar sub pragul de diagnostic pentru hipertensiune.

• Prehipertensiunea este mai frecventă la adolescenți (11,8%) decât la copiii mai mici (7%).

• Valorile tensionale cresc considerabil în jurul vârstei de 14 ani, mai ales la băieți, ceea ce indică necesitatea unui screening regulat în perioada pubertății.

Autorii au atras atenția că prehipertensiunea reprezintă un predictor important al hipertensiunii viitoare, iar intervențiile preventive în această fază ar putea avea un impact major asupra sănătății cardiovasculare de-a lungul vieții.

Implicații și concluzii

Prof. Igor Rudan, director al Centrului pentru Cercetare Globală în Sănătate din cadrul University of Edinburgh, a subliniat că această creștere exponențială este un semnal de alarmă pentru clinicieni și autoritățile de sănătate publică:

„Putem interveni acum, prin îmbunătățirea programelor de screening și prevenție, pentru a controla tensiunea arterială la copii și pentru a reduce riscul de complicații viitoare.”

La rândul său, dr. Peige Song, de la Zhejiang University, a evidențiat necesitatea accesului la diagnostic precoce și tratamente personalizate, deoarece hipertensiunea infantilă este mult mai frecventă decât s-a crezut anterior.

Într-un comentariu asociat, dr. Rahul Chanchlani, de la McMaster University (Canada), a subliniat importanța armonizării criteriilor de diagnostic și a extinderii monitorizării ambulatorii. Acesta a punctat că riscul cardiovascular începe în copilărie, iar hipertensiunea trebuie integrată în strategiile globale de prevenție a bolilor netransmisibile.

„Niciun copil nu ar trebui să rămână cu o tensiune arterială crescută nediagnosticată, nerecunoscută sau netratată.”