Efectele dietei Low FODMAP (cu conținut scăzut de oligo-, di-, monozaharide și polioli fermentabili) pe sindromul de colon iritabil cu diaree (IBS-D)

Un studiu recent publicat în Gastroenterology a arătat că dieta low FODMAP (cu conținut scăzut de oligo-, di-, monosacharide și polioli fermentabili) îmbunătățește funcția barierei colonică și activează mai puțin celulele mastocitare la pacienții cu sindrom de colon iritabil cu diaree (IBS-D).

Contextul studiului:

IBS-D este o afecțiune comună, în care pacienții suferă de diaree cronică și dureri abdominale, adesea declanșate de alimente. În IBS, „leaky gut” (intestin permeabil) este un fenomen în care bariera intestinală devine mai permeabilă, permițând trecerea de toxine bacteriene și alți compuși care pot duce la inflamație și durere.

FODMAP reprezintă un acronim pentru „oligo-, di-, monosacharide și polioli fermentabili”, care sunt tipuri de carbohidrați ce pot provoca probleme digestive în cazul persoanelor cu sindrom de colon iritabil (IBS) sau alte afecțiuni digestive. Dieta low FODMAP presupune reducerea consumului acestor alimente pentru a îmbunătăți simptomele digestive.

Scopul studiului:

Studiul a investigat dacă dieta low FODMAP poate îmbunătăți „leaky gut” și activarea celulelor mastocitare (un tip de celulă implicată în inflamație) în colonul pacienților cu IBS-D. De asemenea, a examinat mecanismele prin care o dietă bogată în FODMAP poate contribui la disfuncția barierei colonică.

Metodologia:

48 de pacienți cu IBS-D au fost supuși unei diete low FODMAP timp de patru săptămâni. După această perioadă, 34 de participanți au raportat îmbunătățiri semnificative în reducerea diareei și durerilor abdominale. În plus, au fost observate îmbunătățiri ale funcției barierei intestinale și o scădere a numărului și activării mastocitelor în mucoasa colonică.

Rezultate cheie:

• Dieta low FODMAP a redus semnificativ nivelul lipopolizaharidelor (LPS) din fecale, molecule care pot activa sistemul imunitar și pot contribui la disfuncția barierei intestinale.

• Dieta a îmbunătățit permeabilitatea intestinală și a redus inflamația prin scăderea activării celulelor mastocitare.

• În plus, studiul a sugerat că tratamentele cu stabilizatori de mastocite ar putea fi utile în combinație cu dieta low FODMAP sau ca alternativă atunci când dieta nu este adecvată.

Concluzie:

Rezultatele sugerează că dieta low FODMAP reprezintă o soluție eficientă pe termen lung pentru unii pacienți cu IBS-D, îmbunătățind nu doar simptomele, ci și disfuncția barierei intestinale și activarea mastocitelor. Autorii recomandă cercetări suplimentare pe un eșantion mai mare, în special pentru pacienții care nu răspund la dieta low FODMAP, și pentru alte tipuri de IBS.