Endometrioza - ghidul pacientului

Endometrioza este o afecțiune ginecologică cronică comună, caracterizată prin creșterea unor celule similare mucoasei uterine, în afara cavității uterine, precum la nivel de trompe uterine sau ovare. (1, 2)

Numele acestei patologii provine de la „endometru”, ce reprezintă țesutul ce căptușește uterul. Endometrioza poate să se dezvolte și în alte țesuturi din exteriorul cavității pelvine, însă acest lucru este mai rar, dar nu imposibil. (2, 5)
Endometrioza poate să apară la orice vârstă, inclusiv la femei tinere, fertile, fiind influențată de modificările hormonale induse de prezența ciclului menstrual. Astfel, acest țesut poate crește în dimensiuni și nu poate fi îndepărtat din cavitatea pelvină, ceea ce provoacă inflamație și durere. (1, 2)

Straturile uterului

Uterul este un organ sexual secundar. Organele sexuale secundare sunt componente ale aparatului reproducător care se maturează sub influența hormonilor sexuali, în perioada pubertății. Organele sexuale primare sunt ovarele la femei și testiculele la bărbați. (4)

Din punct de vedere histologic, uterul este format din 3 straturi principale de țesut, dinspre stratul profund spre cel superficial:

• Endometru: este cel mai activ strat și cel ce se elimină odată cu menstruația. Răspunde la modificările hormonale ovariene ciclice și este important atât pentru funcția menstruală, cât și pentru cea reproductivă.
• Miometru: este stratul muscular al uterului, fiind compus din celule musculare netede. Aceste celule se hipertrofiază în timpul sarcinii pentru pregătirea expulziei fătului
• Perimetrul: este stratul exterior ce învelește uterul, fiind format din celule epiteliale. (3, 4)

Ce se întâmplă în organism la femeile cu endometrioză?

În mod fiziologic, în timpul ciclului menstrual, endometrul este stratul care se acumulează și se elimină, dacă nu are loc procesul de fecundare a unui ovul, asta însemnând că femeia nu rămâne însărcinată.

La femeile diagnosticate cu endometrioză, se dezvoltă un țesut care arată și acționează precum țesutul endometrial, dar în afara uterului, de obicei pe alte organe de reproducere din interiorul pelvisului sau din cavitatea abdominală. Acest țesut, în fiecare lună, odată cu începerea ciclului menstrual, va răspunde și se va descompune precum endometrul din uter. Astfel, se pot produce la sângerări mici în interiorul pelvisului. Aceste sângerări vor conduce la inflamația și cicatrizarea țesuturilor adiacente, sănătoase, din jurul lor. (5)

Atunci când țesutul enometrial este localizat la nivel de ovare, poate forma o veziculă umplută cu sânge, înconjurată de un chist fibros, ce poartă numele de endometriom. (5)

Simptomele endometriozei

Simptomele aceste afecțiuni pot uneori varia de la o femeie la alta. Astfel, unele femei pot suferi mai mult, simptomele fiind mai pregnante, altele, în schimb, pot fi foarte puțin afectate. (1, 2)

Principalele simptome ale endometriozei sunt:

• Dureri abdominale (accentuate de perioada ciclului menstrual)
• Dureri lombare
• Dispareunie: dureri în timpul actului sexual
• Menoragii: menstruație abundentă, descrisă adesea ca sângerări vaginale abundente ce determină tulburări ale ciclului menstrual
• Infertilitate: dificultate în a rămâne însărcinată
• Disurie: durere la micțiune (1, 2)

Ce poate cauza endometrioza?

La fiecare ciclu menstrual, se elimină mucoasa uterină ce permite astfel eliminarea sângelui menstrual prin colul uterin, vagin și exterior.

La momentul de față nu se cunoaște însă o cauza exactă a endometriozei. Există însă mai multe teorii:

• Determinism genetic: afecțiunea apare preponderent în anumite grupuri etnice și se transmite mai mult față de alte grupuri de persoane.
• Menstruația retrogradă: sângele menstrual curge înapoi prin trompele uterine în cavitatea pelviană, în loc să fie eliminat prin vagin la exterior.
• Afectarea sistemului imunitar
• Celule endometriale transportate prin fluxul limfatic către alte părți din organism ce pot favoriza dezvoltarea țesutului similar endometrului.
• Teoria mulleriană: debut în perioada fetală. Țesutul endometrial este deja implantat în alte zone, iar odată cu începerea pubertății și acțiunea hormonilor, acesta va răspunde, dar disfuncțional. (1, 2)

Unde poate apărea endometrioza?

Cele mai frecvente locuri de endometrioză includ:

• Ovarele
• Trompele uterine
• Ligamentele care susțin uterul
• Suprafața exterioară a uterului
• Spațiul posterior dintre uter și rect
• Spațiul anterior dintre uter și vezica urinară (5)

Ocazional, țesutul endometrial se poate găsi și în alte locuri, precum:

• Intestin
• Rect
• Vezica urinară
• Vagin
• Col uterin
• Vulvă
• Cicatrici post-chirurgie abdominală (5)

Factorii de risc ai endometriozei

Deși orice femeie poate să dezvolte endometrioză la un moment dat pe parcursul vieții, unele femei sunt mai predispuse să facă această boală. (5)

Se consideră că această boală apare mai frecvent la femeile cu vârsta de 30 sau 40 de ani, dar simptomele pot să apară încă din perioada pubertății. (2)

Factorii predispozanți sunt:

• Persoane ce au în familie rude de gradul 1 (mamă, soră, fiică) cu endometrioză
• Femei ce au prima sarcină după vârsta de 30 de ani
• Femei care nu au avut nicio sarcină până la o vârstă mai înaintată
• Femei ce au uter cu structură atipică
• Dereglări ale ciclului menstrual: ciclu de durată scurtă, mai lungă decât perioada normală sau dacă apare la o vârstă foarte fragedă
• Etnia (2, 5)

Potrivit Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA, un studiu realizat în 2019 relatează că rasa și etnia pot influența prevalența endometriozei. (2)

Astfel, în SUA această patologie afectează aproximativ 11% dintre femeile americane cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani. Se consideră că femeile de culoare albă sunt la un risc mai mare, față de femeile hispanice și de culoare. (2)

Stadiile endometriozei:

Endometrioza are 4 stadii:

• Minim
• Blând
• Moderat
• Sever

Stadiul 1: Miminal

• leziunile existente sunt de dimensiuni reduse
• implanturi endometriale localizate superficial la nivel de ovare
• poate exista inflamație în cavitatea pelvină
  

Stadiul 2: Ușor

• leziuni de dimensiuni reduse și implanturi endometriale localizate superficial la nivel de ovare și mucoasă pelvină
  

Stadiul 3: Moderat

• implanturi endometriale localizate profund pe mucoasă pelvină și ovariană
  

Stadiul 4: Sever

• implanturi multiple localizate profund pe mucoasă pelvină și ovariană
• leziuni la nivel de trompe uterine și intestinal
• chisturi pe unul sau ambele ovare (5)

Complicațiile endometriozei

Cea mai frecventă complicație a endometriozei este infertilitatea. Cu toate acestea, se consideră că persoanele cu forme ușoare, pot fi capabile să conceapă și să ducă la termen o sarcină. (2)

Deși există medicație pentru tratarea endometriozei, se consideră că acestea nu ar avea un impact foarte mare asupra fertilității. Intervenția chirurgicală de îndepărtare a țesutului similar endometrului, poate avea cea mai mare șansă de reușită. (2)

Este recomandat să vorbiți cu un medic despre posibilele opțiuni care se aplică fiecărei paciente, astfel, se poate lua în calcul și fertilizarea in vitro pentru a crește șansele de a avea un copil. (2)

Relația endometriozei cu infertilitatea

Endometrioza se află printre cele trei cauze esențiale de infertilitate la femeie. Potrivit Societății Americane de Medicină Reproductivă, endometrioza poate reprezenta de la 24% până la 50% din cauzele pentru care femeile suferă de infertilitate. (5)

Intervenția chirurgicală atunci când este recomandată, poate ajuta prin:

• îndepărtarea aderențelor
• îndepărtarea chisturilor
• îndepărtarea țesutului cicatricial

Felul în care endometrioza afectează fertilitatea nu este pe deplin înțeles. Se consideră faptul că țesutul cicatricial ar putea împiedica eliberarea ovulului din ovare, și implicit preluarea ulterioară a acestuia de către trompele uterine. (5)

Diagnosticul endometriozei

Cel mai adesea, diagnosticul endometriozei este pus în urma unui consult la ginecolog sau de către un alt specialist ce efectuează un examen fizic, inclusiv un examen pelvian.

Se poate diagnostica prin laparoscopie, urmată de biopsierea țesutului și examinare la microscop. Laparoscopia este o procedură chirurgicală minoră în care un tub subțire ce are atașat o cameră, este introdus în abdomen prin intermediul unei mici incizii. (5)

Alte investigații:

• ecografie
• computer tomograf (CT)
• RMN (2, 5)

Tratamentul endometriozei

Tratamentul poate include:

• Analgezice: antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul
• Medicamente hormonale și contraceptive
• Analogi ai hormonului de eliberare a gonadotrofinelor (GnRH)
• Intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea țesutului patologic: laparoscopie, laparotomie
• Histerectomie (îndepărtarea chirurgicală a uterului, în funcție de caz) (1, 5)

Recomandări

Este indicat ca atunci când observați tulburări ale ciclului menstrual pentru o perioadă de câteva luni, dar chiar și pentru una scurtă, să faceți un consult ginecologic pentru a depista cauza.

Orice tulburare menstruală, fie că apare la o vârstă târzie sau la o vârstă precoce, durează prea mult sau prea puțin sau că apare un singur ciclu la 2-3 luni, trebuie investigat.

Deși principala complicație a endometriozei este infertilitatea, nu ezitați să vorbiți cu un medic în vederea creșterii șanselor de a găsi soluții pentru a duce la capăt o sarcină.