Este periculoasă ceara de pe fructe?

©

Autor:

Este periculoasă ceara de pe fructe?

Fructele reprezintă o sursă valoroasă de potasiu, vitamina A, vitamina C, acid folic, fibre, având în același timp un conținut redus de grăsimi și calorii. Pe lângă aportul nutritiv, cercetările arată că fructele ajută la scăderea riscului de diabet de tip 2, obezitate, AVC, boli cardiovasculare și cancer [1]. Conform Asociației Americane a Inimii (AHA), un adult ar trebui să consume în medie 4 porții de fructe pe zi [2].


Foarte des însă fructele sunt acoperite la exterior cu un strat de ceară pentru un aspect și o textură cât mai atrăgătoare, dar și pentru a prelungi durata lor de valabilitate. Un aspect important și relativ puțin discutat este siguranța acestei metode de conservare a fructelor pentru sănătatea oamenilor, precum și modalitățile prin care se pot îndepărta substanțele aplicate pe fructe.

Cerurirea fructelor

Cerurirea este tehnica prin care fructele sunt acoperite cu un strat de ceară naturală (șelac, carnauba, din frunze de candelilla, ceară de albine, ceară de soia) sau artificială. Acest strat este adăugat sau înlocuiește complet ceara produsă de fruct [3], [5], [6].

Procesul de ceruire are mai multe avantaje, precum următoarele:

  • fructele arată mai proaspete și mai curate
  • este menținută umiditatea la interiorul fructului
  • este inhibată dezvoltarea fungilor
  • se previne deteriorarea fizică a fructelor [3].


Este periculoasă ceara de pe fructe?

Există metode manuale și automate, în care materialele folosite sunt dizolvate într-un solvent ca apa, alcoolul sau o combinație dintre acestea.

Aditivii adăugați pot fi:

  • glicerol
  • acid lactic
  • acid acetic
  • plastifianți
  • conservanți
  • agenți antimicrobieni
  • minerale
  • vitamine
  • coloranți
  • arome


După aplicarea manuală a stratului de ceară, fructele sunt uscate la aer pentru 15 minute. Această metodă este însă consumatoare de timp și necesită resurse umane.


Când fructele sunt acoperite cu parafină se folosește metoda scufundării. Fructele sunt scufundate timp de o secundă, iar după ce sunt scoase din baia de ceară parafina se solidifică imediat.


Alte metode automate sunt cele care folosesc perierea și pulverizarea cerii.


Siguranța alimentară a fructelor ceruite este dată în principal de tipul de ceară folosit. De obicei se utilizează ceară specială pentru industria alimentară, care nu se absoarbe în organism și astfel nu este nocivă.

Cu toate acestea, pentru a se asigura o aplicare uniformă și în strat subțire a cerii se folosesc morfolina și derivații săi. În prezența nitraților din dietă se formează N-nitrozomorfolină, un compus carcinogen ce crește riscul de cancer hepatic și renal. De asemenea, morfolina afectează funcțiile hepatice și renale, devenind toxică la un nivel de peste 0,3 ppm. Doza sigură de morfolină la oameni este de 4,3 ng/kg corp/zi.

Multe amestecuri folosite în ceruire sunt alcătuite din ingrediente ce pot provoca reacții alergice. Pot fi prezente alergene ca proteinele din soia, din zer, cazeină și proteine din arahide.

Deși prezintă multe riscuri pentru sănătate, morfolina este adăugată în amestecurile pentru ceruire în concentrații foarte mici. Pentru a reduce și mai mult orice risc asociat se recomandă următoarele:

  • Metoda celor 3 S: se scufundă fructele în apă cu oțet și bicarbonat de sodiu, se spală cât mai bine, iar apoi se șterg.
  • Nu fiți atrași de fructele foarte viu colorate și lucioase, acestea pot fi acoperite cu un strat de ceară dificil de îndepărtat.
  • Încercați să cumpărați fructe produse local sau de sezon, deoarece acestea nu sunt în general supuse unui proces mai amplu de conservare.


Dacă nu cunoașteți detalii despre tipul de ceară folosit și despre aditivi, atunci fructele se pot curăța complet de coajă și astfel se elimină eventualele riscuri pentru sănătate (inclusiv cele date de pesticide) [3].

Îndepărtarea stratului de ceară de pe fructe ar fi însă o opțiune mult mai benefică, deoarece:

  • coaja fructelor are numeroși nutrienți. De exemplu, un măr necurățat are cu 332% mai multă vitamina K, cu 142% mai multă vitamina A, cu 115% mai multă vitamina C, 20% mai mult calciu și până la 19% mai mult potasiu decât un măr fără coajă [4].
  • consumul cojii reduce senzația de foame și menține sațietatea pentru mai mult timp, datorită conținutului de fibre. Coaja adaugă până la o treime mai multe fibre în compoziția fructelor
  • fibrele hrănesc anumite bacterii benefice din intestin, astfel încât acestea vor produce ulterior acizi grași cu lanț scurt ce intensifică senzația de sațietate
  • fructele au antioxidanți prezenți într-o cantitate mai mare la nivelul cojii, iar aceste substanțe pot reduce riscul de boli cardiovasculare, cancer și boală Alzheimer.


Concluzie

Ceara de pe fructe este aplicată într-un strat foarte subțire, iar amestecul folosit poate conține morfolină și alți aditivi, dar în concentrații scăzute. Consumul cojii este foarte benefic, astfel încât este de preferat îndepărtarea stratului de ceară în loc de decojirea fructelor.


Data actualizare: 01-10-2021 | creare: 01-10-2021 | Vizite: 278
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

 
 
 
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.