Europa, protejata in fata alimentelor modificate genetic

Recoltele modificate genetic sunt produse in scopuri comerciale de catre Statele Unite ale Americii de zece ani, iar pana in momentul de fata nu au existat semne ale unor mutatii daunatoare. Europenii consuma in mare parte alimente modificate genetic si nu sufera de niciunul dintre efectele secundare ce sunt atribuite organismelor modificate genetic /OMG/. Cu toate acestea, unii dintre expertii in mediul inconjurator se opun in continuare biotehnologiei agricole moderne, insistand asupra crearii unor zone in care sa nu existe OMG. Ministrii mediului din Uniunea Europeana trebuie sa decida daca vor exista asemenea zone in Europa, scrie Wall Street Journal.
Cum s-a ajuns in situatia aceasta? Incepand cu mijlocul anilor 1990, expertii in problemele mediului inconjurator au privit BSE, cunoscuta drept boala vacii nebune, ca pe o oportunitate pentru a invinovati metodele agricole moderne, chiar daca practica de a hrani animalele cu produse de provenienta animala este veche de secole. Ei au alimentat temerea ca boala ar putea fi transmisa oamenilor si ar putea provoca un numar imens de decese. Unii 'experti' au sustinut ca pana la 10 la suta din populatia Marii Britanii ar putea muri.
In prezent, grupurile radicale de mediu, dar si ale consumatorilor, profita de teama publicului fata de agricultura moderna - la a carei creare au contribuit si ei - pentru a se opune recoltelor modificate genetic. Timp de mai mult de un deceniu, ei au impiedicat plantarea celor mai multe astfel de recolte din Europa. Importurile de alimente modificate genetic au fost boicotate de numarul mic al produselor acceptate si de cerintele costisitoare si complexe pentru urmarirea ingredientelor modificate din alimente.
Lucrurile au inceput recent sa se schimbe, fermierii din Europa incepand sa aleaga intr-un numar din ce in ce mai mare recoltele modificate genetic, pentru a-si spori castigurile si a scadea cheltuielile. Intre timp, Bruxelles-ul sprijina acum cu seriozitate propunerile pentru grabirea procedurilor de autorizare a noilor varietati modificate genetic si de a ridica pragul dincolo de care este obligatorie etichetarea modificarilor genetice.
Cu toate acestea, aparentul progres ascunde o divizare profunda. Guvernele mai multor tari din UE - Austria, Franta, Italia si Grecia - au cerut in repetate randuri dreptul de a interzice cultivarea si vanzarea recoltelor care primisera autorizatia din partea UE. In luna octombrie, mai multe state membre ale UE au cerut Comisiei Europene sa le permita crearea unor 'zone fara organisme modificate genetic', in care recoltele modificate genetic sa fie interzise permanent.
Presupusa justificare a acestor zone ar fi de a proteja regiunile sensibile din punct de vedere ecologic, in care exista plante salbatice sau specii rare de animale si pasari. Insa reglementarile UE ofera deja guvernelor puterea de a restrictiona plantarea recoltelor modificate genetic acolo unde prezinta riscuri pentru consumatori sau pentru mediu. De asemenea, ele pot solicita impunerea unor distante 'pentru izolarea' preventiva intre recoltele modificate genetic si zonele sensibile.
Prin urmare, de ce a aparut aceasta cerere pentru zonele fara OMG? Potrivit legislatiei UE si obligatiilor prevazute de diverse tratate, asemenea restrictii trebuie bazate pe dovezi stiintifice. Mai mult, efectul de remediu al oricaror restrictii trebuie sa fie proportional cu riscul identificat. De cand au fost implementate noile reglementari UE, in anul 2004, nu a fost identificat niciun asemenea risc.
Recoltele modificate genetic sunt mai sigure pentru mediul inconjurator, intrucat schimbarile plantelor de la nivelul genetic sunt mult mai precise. Cultivarea conventionala a plantelor se bazeaza pe mutatii genetice aleatorii, astfel incat cultivatorii nu pot prevedea sau identifica posibilele efecte negative. Intrucat cultivarea OMG presupune introducerea a doar una sau doua gene, bine studiate, sunt mult mai usor de identificat efectele nedorite.