Exercițiile fizice îmbunătățesc bunăstarea psihică a femeilor care trăiesc cu dureri pelvine cronice

Acest studiu Mount Sinai investighează evoluția în timp a stării de sănătate mintală la femei cu dureri pelviene cronice (CPPD), folosind date colectate printr-o aplicație mobilă (mHealth) și trackere de activitate fizică. Cercetătorii au urmărit cum activitățile și obiceiurile zilnice pot influența simptomele mentale și au evaluat factori modulatori precum nivelul de efort fizic, intensitatea durerii și funcționalitatea fizică.
Durerile pelviene cronice reprezintă un grup complex de afecțiuni ce includ endometrioză, adenomioză și fibrom uterin. Aceste boli pot duce la:

• Dureri persistente în zona pelviană și abdominală  
• Impact semnificativ asupra calității vieții, cu scăderea funcționalității fizice  
• Risc crescut de tulburări mintale (ansietate și depresie)

Deși există studii care arată că exercițiul fizic și autogestionarea durerii (mindfulness, relaxare, etc.) pot ameliora simptomele, efectele asupra sănătății mintale în rândul femeilor cu CPPD sunt încă puțin documentate. Acest nou studiu oferă dovezi despre modul în care activitatea fizică moderat-intensă (MVPA) se corelează cu evoluția stării mintale.

Despre studiu

Metodologie și participanți

Proiectul de cercetare s-a desfășurat pe o perioadă de 90 de zile. Au fost incluse 76 de participante, toate având diagnostic medical de dureri pelviene cronice (cele mai multe cu endometrioză). Acestea au completat chestionare săptămânale despre starea de sănătate mintală (PROMIS Global Mental Health), nivelul de funcționare fizică și durerea resimțită (Scala MPQ-VAS)

Tehnologie folosită  

• Fiecare participantă a primit un dispozitiv Fitbit Inspire 2 pentru a înregistra pașii și minutele de activitate fizică moderat-intensă (MVPA)
• Datele s-au sincronizat cu o aplicație dedicată („ehive”), care a strâns date zilnice despre activitatea fizică și chestionare săptămânale despre simptome

Criterii de includere  

• Vârsta între 18 și 64 de ani  
• Diagnostic CPPD de minimum 6 luni  
• Limba engleză suficient de bună pentru a completa chestionarele  

Excluderi: sarcina curentă, naștere în ultimele 6 luni, afecțiuni severe (ex. cancer activ, probleme cardiace acute)

Colectarea datelor

• Sănătatea mintală: chestionar PROMIS Global Mental Health (2 întrebări/7 scale → convertit în scor T cu media 50 și deviație standard 10)  
• Durerea: Scala MPQ-VAS (0=nicio durere, 100=durere maximă imaginabilă)  
• Funcționarea fizică: chestionar PROMIS Physical Function (4 întrebări, scor T)  
• Activitatea fizică:  

• Numărul de pași pe zi și minute de activitate moderat-intensă (MVPA) detectate automat prin Fitbit  
• Datele au fost validate folosind un minim de 10 ore/zi de purtare a trackerului  

Rezultate

Descrierea eșantionului și datele brute

• Vârsta medie: 35 de ani, majoritatea erau angajate (76%)  
• 28% au raportat cel puțin un diagnostic psihiatric anterior (anxietate, depresie etc.)  
• Diagnostic principal: endometrioză în 51 de cazuri, dar și adenomioză, fibrom uterin sau alte tulburări pelviene  
• În total, s-au adunat 799 de chestionare săptămânale și 4270 de zile de date despre activitatea fizică  

Starea mintală și funcționalitatea fizică

• Scorul mediu de sănătate mintală (GMH-T): 42.16, cu mult sub media populațională de 50 (p<0,001), indicând o stare mintală semnificativ mai redusă față de populația generală  
• Funcționarea fizică (T-score): 45.19, de asemenea mai mică decât media populației (50), ceea ce sugerează dificultăți fizice sporite

Activitatea fizică și corelațiile cheie

• Media zilnică: 8313 pași și 38 de minute de activitate moderat-intensă  
• ~40% dintre participante au efectuat sub 7500 pași/zi și sub 150 minute MVPA/săptămână (recomandările CDC/HHS)  
• Corelații repetate (analiză pe intervale săptămânale):  

• Sănătatea mintală (GMH-T) a fost pozitiv corelată cu MVPA și cu funcționarea fizică (p<0,05)  
• Sănătatea mintală a fost invers corelată cu intensitatea durerii (p<0,001)

Modelare statistică și concluzii privind MVPA

Cercetătorii au folosit Penalized Functional Regression (PFR), care analizează întreaga curbură a datelor zilnice (activitate fizică) pe parcursul unei săptămâni, asociată cu scorul mental săptămânal  

Rezultat:  

• Activitatea fizică moderat-intensă are un efect pozitiv, non-liniar asupra sănătății mintale (p<0,001)  
• Beneficiile MVPA asupra stării mintale s-au evidențiat în special atunci când efortul fizic era susținut și constant  
• Durerea (MPQ-VAS) a prezis negativ scorul de sănătate mintală, iar funcționarea fizică l-a prezis pozitiv  
• Vârsta mai înaintată a fost asociată cu scoruri mai mici de sănătate mintală, dar existența unei tulburări psihiatrice anterioare nu a influențat semnificativ rezultatele

Concluzii

Acest studiu oferă prima dovadă robustă (bazată pe date continue colectate cu dispozitive purtabile) că activitatea fizică moderat-intensă se corelează cu îmbunătățirea sănătății mintale la femeile cu dureri pelviene cronice. Principalele concluzii și implicații terapeutice sunt:

• Femeile cu CPPD au, în general, stare mintală și funcționalitate fizică submedia comparativ cu populația generală
• Exercițiile fizice regulate, chiar și la intensitate moderată, pot îmbunătăți sănătatea mintală în rândul acestor paciente  
• Strategiile de autogestionare bazate pe PA pot fi un complement util tratamentelor farmacologice și psihoterapiei  
• Integrarea tehnologiilor mHealth (trackere, aplicații pentru monitorizare) în managementul durerii pelviene cronice poate oferi date personalizate, ajutând la crearea unor programe mai eficiente de sprijin pentru sănătatea mintală.

Prin acest studiu, se subliniază necesitatea unor intervenții non-farmacologice pentru a susține sănătatea mintală la femeile cu CPPD și se deschide calea către mai multe cercetări privind modalități de menținere sau creștere a activității fizice în vederea ameliorării simptomelor psihologice asociate.