Tendințe globale în infertilitatea feminină între 1990 și 2021 și predicții până în 2050

Un articol publicat în mai 2025 în revista Scientific Reports a evaluat tendințele globale ale infertilității feminine din perioada 1990–2021, utilizând baza de date Global Burden of Disease (GBD). Studiul a analizat prevalența infertilității în funcție de regiuni, vârstă și nivel socio-demografic, oferind totodată predicții până în anul 2050.

Context

Infertilitatea feminină este definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca imposibilitatea de a obține o sarcină după 12 luni de contacte sexuale neprotejate. În cadrul studiului GBD, definiția este mai strictă: infertilitatea primară este eșecul de a concepe după 5 ani de contacte neprotejate, iar infertilitatea secundară se referă la cupluri care, după o naștere, nu mai reușesc să conceapă un alt copil în aceleași condiții.

Infertilitatea afectează între 7% și 15,5% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă în SUA, iar la nivel global, unul din șapte cupluri din țările dezvoltate și 25% din cele din țările în dezvoltare se confruntă cu această problemă. În China, prevalența este de aproximativ 15%.

Cauzele infertilității sunt multifactoriale, incluzând:

• Obstrucții tubare

• Tulburări ovulatorii

• Dezechilibre hormonale

• Factori genetici și epigenetici (posibil legați de poluare)

• Factori de mediu

De asemenea, infertilitatea este corelată cu riscuri crescute pentru cancer ginecologic, endometrioză și boli cronice precum afecțiunile autoimune și cardiovasculare.

Costurile tratamentelor de tip fertilizare in vitro (FIV) sunt ridicate, variind de la peste 12.000 USD în SUA la sub 4.000 USD în Japonia (valori ajustate la dolarul din 2006), ceea ce limitează accesul în multe regiuni.

Despre studiul actual

Cercetătorii au utilizat date din baza Global Burden of Disease 2021, analizând prevalența infertilității feminine și anii de viață ajustați pentru dizabilitate (DALYs) pentru 204 țări și teritorii, între 1990 și 2021. Proiecțiile pentru perioada 2022–2050 au fost generate cu ajutorul modelului ARIMA (autoregressive integrated moving average).

Principalele caracteristici ale studiului includ:

• Clasificarea țărilor în funcție de indicele socio-demografic (SDI) pe cinci niveluri.

• Calculul DALYs exclusiv prin anii trăiți cu dizabilitate (YLD), având în vedere că infertilitatea nu este o cauză de mortalitate.

• Analize de corelație între prevalență și indicatori socio-economici precum Indicele Dezvoltării Umane (HDI).

• Analiză cluster pentru identificarea de patternuri regionale.

Rezultate

Prevalență și impact global

• În 2021, infertilitatea feminină afecta aproximativ 110 milioane de femei, reprezentând o creștere cu 84,4% față de 1990.

• Prevalența standardizată pe vârstă (ASPR) a fost de 1.367,4 cazuri la 100.000 de femei.

• Au fost înregistrate 601.271 DALYs, reflectând impactul funcțional și psihosocial al infertilității.

Distribuție pe grupe de vârstă

• Femeile cu vârste între 35 și 39 de ani au înregistrat cea mai mare povară, cu o rată standardizată de aproximativ 1,2 ori mai mare decât la grupa 30–34 ani.

• Între 1990 și 2021, creșterea cea mai abruptă a fost înregistrată la grupa 30–34 ani.

Distribuție geografică și după SDI

• Regiunile cu SDI mediu au înregistrat cele mai multe cazuri în termeni absoluți.

• Asia, în special China și India, a raportat cele mai mari valori absolute.

• Asia de Est a avut cele mai mari rate standardizate, iar Australia și Noua Zeelandă cele mai scăzute.

Evoluții temporale

• Regiunile cu SDI scăzut și scăzut-mediu au cunoscut inițial o scădere, urmată de o creștere abruptă începând cu 2010.

• În regiunile cu SDI ridicat, trendul a fost mai lent crescător, urmat de o scădere a ratei ASR.

Asocierea cu HDI

• S-a constatat o asociere pozitivă între EAPC (schimbarea anuală procentuală estimată) și HDI, ceea ce sugerează o creștere a infertilității odată cu dezvoltarea socio-economică, dar cu tendință de stabilizare în țările cu HDI peste 0,8.

Proiecții pentru 2050

• Se estimează o scădere a numărului total de cazuri și a DALYs, însă valorile standardizate pe vârstă (ASPR și DALYs/100.000 locuitori) vor continua să crească.

• Divergența este atribuită:

  • Îmbătrânirii populației

  • Factorilor de risc crescuți (stil de viață, expuneri toxice)

  • Diagnosticării îmbunătățite

Concluzii

Infertilitatea feminină rămâne o provocare majoră de sănătate publică, afectând peste 9% din femeile aflate la vârstă reproductivă. Între 1990 și 2021, s-a observat o creștere substanțială a prevalenței, în special în regiunile cu SDI scăzut și mediu. Acest fenomen este alimentat de factori precum urbanizarea, vârsta maternă avansată, poluarea industrială și modificările epigenetice.

Deși numărul total de cazuri ar putea scădea până în 2050, creșterea ratelor standardizate indică un impact tot mai mare asupra sistemelor de sănătate. Studiul subliniază necesitatea unor politici de prevenție, intervenții țintite regional și îmbunătățirea accesului la servicii de reproducere asistată, în special în țările cu resurse limitate.