Expunerea la materiale plastice în copilărie: un risc pe termen lung pentru sănătate

Un articol de sinteză publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health de experți de la NYU Langone Health atrage atenția asupra riscurilor semnificative asociate expunerii timpurii la substanțele chimice utilizate în fabricarea materialelor plastice. Lucrarea apare în contextul unui eveniment internațional organizat la New York pentru a analiza impactul global al plasticului asupra sănătății umane.
Pe baza a sute de studii recente, autorii susțin că substanțele chimice din plastic contribuie la apariția unor boli cronice atunci când expunerea are loc în copilărie sau chiar în perioada prenatală. Printre cele mai vizate clase de compuși se numără:

• Ftalații – utilizați pentru a face plasticul flexibil.
• Bisfenolii – oferă rigiditate materialelor plastice.
• Substanțele perfluoroalchilate (PFAS) – conferă rezistență la căldură și respingerea apei.

Aceste substanțe sunt prezente în obiecte comune: ambalaje alimentare, produse cosmetice, bonuri de casă și multe altele. Odată cu utilizarea, încălzirea sau tratarea chimică a plasticului, microplastice și nanoparticule sunt eliberate și pot fi ingerate sau absorbite de organism.

Consecințele expunerii precoce

• Expunerea prenatală și în copilărie a fost corelată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, obezitate, infertilitate și astm.
• Substanțele respective pot perturba sistemul endocrin, afectând metabolismul, dezvoltarea sexuală și reglarea apetitului.
• Studiile sugerează o asociere între expunerea timpurie și scăderi ale coeficientului de inteligență, tulburări de neurodezvoltare, autism și deficit de atenție.
• Procesele inflamatorii sistemice induse de aceste chimicale pot contribui la declanșarea unor patologii cronice în viața adultă.

Recomandări pentru părinți și profesioniști în sănătate

Profesorul Leonardo Trasande, autor principal al studiului, afirmă că există măsuri simple și eficiente pe care părinții le pot adopta:

• Utilizarea recipientelor din sticlă sau oțel inoxidabil în locul celor din plastic.
• Evitarea încălzirii sau spălării la mașină a vaselor din plastic.
• Reducerea contactului cu bonuri termice și produse cosmetice care conțin bisfenoli.

Trasande subliniază importanța rolului cadrelor medicale în educarea părinților și în colaborarea cu școlile și comunitățile pentru conștientizarea riscurilor.

Implicații politice și reglementări

Articolul solicită măsuri de reglementare mai stricte pentru reducerea utilizării inutile a plasticului, în special în comunitățile defavorizate, unde impactul asupra sănătății este mai pronunțat. Autorii susțin inițiativa Tratatului Global privind Plasticul al Națiunilor Unite, discutat recent la Geneva, ce vizează impunerea unor limite obligatorii privind producția de plastic la nivel mondial.

Trasande estimează că costurile anuale ale îngrijirii medicale asociate expunerii la chimicale din plastic se ridică la circa 250 miliarde dolari doar în SUA, sugerând că beneficiile economice ale industriei plastice sunt contrabalansate de daunele aduse sănătății publice.

Rolul plasticului în medicină

Autorii precizează că plasticul rămâne esențial în practica pediatrică, fiind utilizat în ventilatoare, tuburi de hrănire, nebulizatoare și echipamente de protecție. Problema nu este existența plasticului în domeniul medical, ci utilizarea sa excesivă și inutilă în alte domenii.

Concluzie

Studiul publicat în The Lancet atrage un semnal de alarmă privind impactul pe termen lung al expunerii la chimicale plastice în copilărie. Dovezile convergente sprijină necesitatea unei schimbări radicale atât în practicile de consum individuale, cât și în politicile publice globale. Protejarea sănătății copiilor de astăzi este o investiție fundamentală în sănătatea populației de mâine.