Expunerea pacienților oncologici la dezinformare: o provocare majoră pentru îngrijirea bazată pe dovezi

Un studiu realizat de Centrul Cancerului al Universității din Florida a relevat că 93% dintre pacienții nou diagnosticați cu cancer au fost expuși la cel puțin un tip de dezinformare privind tratamentele oncologice. Această expunere se produce frecvent în mod pasiv, fără ca pacienții să caute activ informații.
În epoca digitală, volumul mare de informații despre tratamentele pentru cancer circulă cu rapiditate, iar informațiile false sau neverificate pot deveni omniprezente. Studiile anterioare au analizat calitatea conținutului publicat pe platforme precum TikTok sau Facebook, dar puține cercetări au evaluat direct nivelul de expunere al pacienților la aceste informații și impactul asupra procesului decizional terapeutic.

Obiectivele studiului

Autorii și-au propus să determine:

• proporția pacienților oncologici care sunt expuși la mituri și tratamente nevalidate,
• sursele principale ale acestor informații,
• modul în care dezinformarea influențează relația pacient-medic,
• posibilitatea dezvoltării unor intervenții educaționale, precum „prescripția informațională”.

Metodologie

Au fost chestionați 110 pacienți diagnosticați recent (în ultimele 6 luni) cu cancer de prostată, sân, colorectal sau pulmonar. Această perioadă corespunde momentului deciziei inițiale de tratament. Chestionarul a inclus:

• 5 categorii de terapii nefondate sau infirmate: vitamine și minerale, plante și suplimente, diete speciale, terapii minte-corp, alte intervenții alternative,
• afirmații bazate pe mituri frecvente (ex. „Zahărul alimentează cancerul”).

Itemii au fost adaptați din materialele National Cancer Institute.

Rezultate

1. Nivelul de expunere

93% dintre pacienți au fost expuși la cel puțin un mit sau tratament neverificat privind cancerul, chiar dacă nu căutau activ aceste informații. Cei mai mulți au auzit de tratamente „alternative” în afara celor standard recomandate de ghiduri.

2. Sursele de dezinformare

Dezinformarea a fost transmisă în principal prin canale interpersonale și rețele sociale:

• prieteni apropiați sau membri ai familiei,
• site-uri și bloguri online,
• prieteni îndepărtați, colegi sau cunoștințe,
• rețele sociale și media generală (TV, ziare).

Expunerea a fost în multe cazuri pasivă: algoritmii rețelelor sociale și atenția cercului apropiat au făcut ca pacienții să primească mesaje cu conținut fals fără să îl caute.

3. Impactul asupra relației cu medicul

Majoritatea pacienților nu au discutat cu oncologul despre tratamentele despre care au auzit. Acest lucru poate compromite încrederea în recomandările medicale și poate duce la decizii terapeutice riscante.

Inițiative educaționale: „Prescripția informațională”

Pentru a contracara dezinformarea, echipa de cercetare a început testarea unui instrument numit „prescripție informațională”. Acesta constă în îndrumarea pacienților către surse validate de informații precum American Cancer Society. Inițiativa este în faza pilot și ar putea deveni un model replicabil în alte centre oncologice.

Implicații și concluzii

• Dezinformarea în oncologie este pervasivă și adesea subestimată, afectând aproape toți pacienții.
• Clinicienii trebuie să presupună că pacienții vin la consultații deja expuși la informații false.
• Intervențiile proactive, precum educația ghidată, pot limita impactul negativ asupra deciziilor terapeutice.
• Empatia și comunicarea deschisă sunt esențiale pentru a combate efectele dezinformării și a reconstrui încrederea pacientului.

Direcții viitoare

Următorii pași vizează extinderea cercetării către un eșantion mai larg de pacienți, evaluarea impactului prescripției informaționale și dezvoltarea unor strategii integrate de combatere a dezinformării în oncologie.