Intervențiile psihologice direcționate pot crește rezistența pe termen lung la dezinformare

Dezinformarea reprezintă o amenințare majoră la adresa societății și a democrației, influențând aspecte esențiale precum rata de vaccinare, politicile privind schimbările climatice și rezultatele electorale. Tradițional, combaterea dezinformării s-a bazat pe metode de corectare post-hoc, dar studiile recente evidențiază avantajele strategiilor preventive, cum ar fi inocularea psihologică. Aceasta presupune avertizarea oamenilor despre riscurile dezinformării și expunerea controlată la versiuni slăbite ale acesteia pentru a dezvolta abilități de identificare și contracarare a manipulării.

Mecanismele inoculării psihologice

Conform teoriei clasice a inoculării, protecția împotriva dezinformării funcționează prin două mecanisme principale:

• Creșterea percepției amenințării, ceea ce determină o motivație mai mare de a respinge informațiile false.
• Expunerea la tactici manipulative, ajutând oamenii să le recunoască și să le combată eficient.

Recent, s-a propus o nouă abordare care sugerează că eficiența inoculării depinde mai mult de procesele memoriei decât de percepția amenințării. Aceasta susține că rezistența pe termen lung la dezinformare este determinată de cât de bine sunt reținute informațiile inoculative.

Obiectivele studiului

Cercetătorii și-au propus să răspundă la trei întrebări esențiale:

• Cât timp persistă efectele intervențiilor de inoculare?
• Care sunt mecanismele care influențează durata efectului?
• Cum poate fi extinsă eficiența inoculării pe termen lung?

Pentru a investiga aceste aspecte, studiul a analizat trei tipuri de intervenții: bazate pe texte, jocuri educative (Bad News) și videoclipuri explicative. Fiecare intervenție a fost testată imediat după aplicare, la 10 zile și la 30 de zile. Un grup de participanți a primit și un impuls la 10 zile pentru a testa impactul unei reîmprospătări a informației asupra retenției.

Rezultatele studiului

1. Durata efectelor intervențiilor

Toate cele trei tipuri de intervenții au avut efecte pozitive în prevenirea dezinformării. Cu toate acestea, eficiența acestora a scăzut treptat în timp:

• Intervenția bazată pe text și cea prin joc au arătat o reducere semnificativă a efectului după 10-30 de zile.
• Videoclipurile educative au fost eficiente până la 24 de ore, dar eficacitatea lor pe termen lung nu era cunoscută anterior.

2. Rolul memoriei și al motivației

Analiza mecanismelor cognitive a evidențiat că memoria joacă un rol esențial în longevitatea efectului inoculării. Persoanele care au reținut mai bine informațiile din intervenție au demonstrat o rezistență mai mare la dezinformare. Motivația, deși importantă, a avut un impact mai redus decât memoria în păstrarea efectelor inoculării.

3. Impactul boosterelor

Un aspect crucial al studiului a fost testarea intervențiilor de amplificare pentru a menține efectele inoculării. Principalele constatări:

• Repetarea intervenției la 10 zile a reîmprospătat memoria și a menținut rezistența la dezinformare timp de 30 de zile.
• Intervențiile axate pe memorie au fost cele mai eficiente în menținerea efectului.
• Intervențiile bazate exclusiv pe amenințare (fără reamintirea tehnicilor de dezinformare) nu au fost eficiente.

Concluzii și implicații

Studiul demonstrează că inocularea psihologică este o strategie promițătoare pentru combaterea dezinformării, dar eficiența sa pe termen lung depinde în mare măsură de procesele memoriei. Implementarea unor impulsuri poate prelungi efectele și îmbunătăți rezistența la manipulare.

Pentru a maximiza impactul, strategiile anti-dezinformare ar trebui să includă:

• Intervenții scurte, dar memorabile.
• Repetiții periodice ale mesajelor inoculative.
• Focalizarea pe mecanismele memoriei în loc de amenințare.

Aceste descoperiri oferă perspective valoroase pentru dezvoltarea unor politici eficiente de combatere a dezinformării în mediul digital și în societate în general.