Factorii legați de reproducere ar putea influența riscul de demență

De-a lungul timpului, rata de incidență a demenței a crescut semnificativ, această boală psihiatrică fiind mult mai frecvent întâlnită în cazul femeilor. Întrucât nu se cunosc multe aspecte legate de modul în care demența se instalează la un pacient, oamenii de știință au dorit să identifice diverși factori care ar putea influența dezvoltarea acesteia. Astfel, a fost publicat recent în jurnalul PLOS Medicine un nou studiu care corelează anumiți factori legați de reproducere cu apariția precoce a demenței.
Echipa de cercetători de la Institutul George pentru Sănătate Globală, Australia, condusă de Jessica Gong, a utilizat pentru acest experiment date din cadrul Biobank din Marea Britanie. Pe această cale, aceștia au putut examina riscul de demență în cazul participanților, corelându-l cu numeroși factori reproductivi. Lotul de participanți a cuprins un total de 273.240 de femei și 228.965 de bărbați.

Factorii legați de reproducere selectați pentru evaluare în cadrul studiului au fost, spre exemplu, numărul de sarcini ajunse la termen din cadrul istoricului medical, durata de reproducere (durata dintre menarhă, adică prima menstruație la femei, și menopauză), vârsta înaintată în momentul instalării menopauzei, intervenția de histerectomie în istoricul medical, vârsta exactă în momentul nașterii copiilor. Dintre acești factori, numărul crescut de sarcini, o durată lungă de activitate reproductivă, precum și vârsta înaintată la menopauză au fost asociate cu un risc mai scăzut de demență la femei.

În schimb, o intervenție chirurgicală de histerectomie în antecedentele personale, o vârstă mai mică în momentul primei nașteri și o vârstă anormală față de medie în momentul apariției primei menstruații (fie o vârsta mai mică, fie una mai mare) au fost asociate cu un risc mai mare de demență.

Această corelație dintre factorii legați de reproducere și riscul de demență s-a dovedit a fi rezultatul unei expuneri cumulative mai scurte la estrogenul produs la nivel intern, ceea ce crește semnificativ riscul de boală psihiatrică. Legătura dintre nivelurile hormonale de estrogeni și modificările cerebrale au fost stabilite la nivelul lotului de participanți după controlul variabilelor, printre care și vârsta participanților, statutul socioeconomic, statutul de fumător, indicele de masă corporală (IMC). Astfel, nivelurile crescute de estrogen din timpul sarcinii și expunerea de lungă durată la acest hormon prin apariția tardivă a menopauzei au devenit un factor protector al participanților pentru demență. De asemenea, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților, s-a dovedit faptul că a avea doi copii este mult mai benefic decât a nu avea niciun copil sau a avea patru sau mai mulți copii.

Studiul prezintă și anumite limitări, inclusiv faptul că participanții au raportat prin rememorare informații despre factorii legați de reproducere și faptul că lotul de participanți a cuprins oameni sănătoși, bogați, nefiind un lot reprezentativ pentru o populație mult mai largă, de la nivel global.

Jessica Gong, principalul autor al studiului, a afirmat: „Constatările studiului evidențiază vulnerabilitatea femeilor în fața dezvoltării leziunilor specifice de demență la nivel cerebral. Cu toate acestea, asocierea similară între numărul de copii și riscul de demență observată atât pentru femei, cât și pentru bărbații din cadrul studiului poate indica faptul că variația riscului la femei poate fi mai mult legată de factorii sociali și comportamentali în calitate de părinte, mai degrabă decât de factorii biologici implicați în fenomenul de naștere."

sursa: Science Daily