Casatorie toxica

Salutare tuturor!

Incep prin a spune ca scriu pe acest forum mai mult pentru a putea elibera din durere.
Sun casatorit de 14 ani si avem impreuna un copil de 11 ani. In primii 3 ani, totul a fost la superlativ. Nu am proveniti din familii cu situatii financiare potente, asa ca am muncit impreuna sa construim ceea ce avem acum. Problemele au inceput sa apara la un an dupa ce s-a nascut fetita, au inceput sa apara reprosurile, certurile (din motive penidile). Initial am pus totul pe baza depresiei postnatale si am lasat de la mine (acum tind sa cred ca am facut o mare greseala).
Cu trecerea anilor totul a inceput sa fie din ce in ce mai grav: a inceput sa consule alcool (mentionand ca e din vina mea), am inceput sa fiu jignic din orice motiv, relatiile intime sunt rare, iar atunci cand sunt (doar cand este la ovulatie si extrem de rar la cerinta mea) este ca si cum as face cu o papusa. Nu simt nici un strop de afectiune, fara sarutari. Eu sunt cel care trebuie sa faca tot (si aici sunt probleme: daca dureaza mai mult decat crede ea "o chinui", daca termin inaintea ei "nu sunt bun de nimic"). Ca sa trec peste aceste frustrari am inceput sa fac dusuri reci si merg din ce in ce mai mult pe jos (pentru mine masturbarea nu este o solutie si nici inselatul).
Anul acesta am avut parte de un alt "sut in dos"...mi-a marturisit ca a avut un schimb de mesaje cu un coleg de servici si ca sotia acestuia a aflat. Mi-a promis ca nu s-a intamplat nimic fizic. Am intervenit in scandalul pornit de sotia colegului si am aplanat situatia.
Dupa ce ne-am intors din concediu, am constatat ca ea a vorbit cu persoana respectiva in timpul concediului. A fost momentul in care au izbucnit toate frustrarile si am vrut sa rup totul. Nu am avut puterea sa fac acest pas deoarece nu vreau ca fiica mea de 11 ani sa treaca prin durerea unui divort. Este la varsta la care are nevoie de parinti langa ea, nu de divort si energie negativa.
Pentru a evita discutiile cu ea (deoarece orice subiect duce la cearta in urma careia eu sunt vinovat pentru orice si sunt jignit din toate punctele de vedere) am inceput sa muncesc mai mult (am un service IT, fac parte dintr-o trupa ce canta cover-uri, detin o platforma de comenzi online).
Tot timpul imi reproseaza ca nu fac nimic pentru ea si orice as face nimic nu este bun.
Tot ce pot sa fac (de dragul fetitei) este sa mai indur cativa ani (pana ajunge copilul la varsta la care nu va fi afectat prea tare).
Am ales sa scriu aici deoarece nu am cu cine sa vorbesc despre acest subiect fara sa le schimb parerea despre ea.
O seara frumoasa!