Ce se intampla cu mine? Va rog sa ma ajutati...

In urma unor schimbari mari din viata mea si a multor probleme, ma simt foarte ciudat. Am doi copii, cel mic are doar 5 luni si am senzatia tot timpul ca m-i se va intampla ceva rau, ca copii mei vor ramane fara mine, ca ma voi imbolnavii. Nu stiu ce se intampla si cum sa-mi controlez aceste ciudate ganduri. Nu am fost la psihiatru si nu stiu daca este nevoie. De aceea scriu aici pe forum, poate ma puteti ajuta!

andrusca, cred ca e devreme sa consideri ca ai nevoie de psihiatru, ci mai degraba de un psiholog sau cel putin cam asta ar fi ordinea doctorilor la care sa apelezi. Din ceea ce scrii se intelege ca treci printr-o perioada dificila, fara discutie. Am vazut din ce ai scris la "bipolari" ca ai si un motiv foarte intemeiat sa fi asa, deoarece sotul tau a suferit mai demult un episod psihotic si am impresia ca ceva nu merge iarasi cum trebuie cu el si asta te streseaza deosebit. El este mai fragil, din moment ce i-au cedat nervii in trecut si poate ca are si ceva orgoliu specific barbatilor si nu vrea sa se trateze si asta iarasi te sperie. Eu iti recomand sa fi tu cea tare, cea calma, tocmai pentru ca ai acesti copii de crescut. Si mai ales... nu dispera... FRICA de raul care nu s-a intamplat este mai daunatoare ca raul insusi DACA se va produce. Considera ca orice va fi, vei stii in acel moment ce sa faci, pentru ca nevoia te invata. Uita-te la multi oameni care au necazuri mai mari ca ale tale si totusi rezista tocmai pentru ca nu isi fac atatea probleme. Si la toti ni se intampla si bune si rele. Asta face parte din viata. Si viata e frumoasa tocmai pentru ca dupa ploaie, vine si soare. Timpul vindeca totul... numai sa ai rabdare. Sau cel putin te obisnuiesti cu necazul tau si atunci devine mai usor. Nici nu ti-ai dori sa nu ai deloc necazuri... uita-te la cei foarte bogati. Ai crede ca sunt fericiti... si apoi vezi ca si ei au necazurile lor. Sau uita-te la cei saraci si ai sa vezi ca si ei stiu sa zambeasca... Gandeste-te la ceea ce ai si nu la ceea ce poti sa pierzi intr-un viitor mai mult sau mai putin probabil, ca nu o fi nici... necuratu asa de negru... nu-i asa?

Glady, multumesc mult pentru incurajare. Da, ai dreptate ca un psiholog ma poate ajuta. Pot spune ca perioada dificila a trecut si am facut fata cu brio dar acum dupa ce a trecut furtuna simt ca cedez nervos. Sotul face tratament a inceput sa se simta mai bine si pot spune ca Dumnezeu a facut minuni cu el. Aceasta FRICA pe care o simt nu o inteleg. Imi sufoc copii cu atentie cateodata din cauza acestei frici, iar fetita fiind mai mare isi da seama ca ceva se intampla cu mine. Cred ca ai dreptate, am nevoie de timp sa ma obisnuiesc cu noua viata si sa nu mai traiesc in trecut, sa uit toata trauma pe care am trait-o si asa poate va fi mai bine. Incerc tot timpul sa ma gandesc ca putea fi si mai rau, ca sunt alti oameni mai batuti de soarta decat mine poate vor avea si rezultate aceste ganduri.
Inca o data iti multumesc!

andrusca, acum daca treci printr-o perioada mai buna, e timpul sa-ti incarci "bateriile" cu energie pozitiva pentru ca inevitabil vor veni si zile mai putin bune, dar atunci sa iti amintesti ca pot veni iar altele mai bune si tot asa. Cauta sa eviti persoanele care emana energii negative si spune asta si sotului tau. Stiu ca daca e vorba de familie, rude... nu prea ai ce face uneori... dar prietenii ii alegem nu dupa cum ne spun ceea ce vrem sa auzim, ci dupa cum le pasa de noi atunci cand avem nevoie. Cat despre exemple de oamenii cu mult mai amarati, care totusi se descurca... cunosc personal cateva care se confrunta cu handicap social. Si stii ceva? Acesti oameni nu ajung la psihiatru. Stii de ce? Pentru ca nu gravitatea problemei este cea care ne doboara moralul, ci modul cum o abordam, cum o acceptam si cladim pe ceea ce este, fara a privi spre ceea ce ar fi putut sa fie.

Buna,
Incerc sa-ti raspund, poate ai avut de traversat o perioada mai dificila, iar acum sunt rezultatele stresului indelungat.
Spui ca te deranjeaza anumite ganduri legate de siguranta ta sau a copiilor, intrebare este cat de des te deranjeaza, cat de des iti vin in minte aceste ganduri de-a lungul unei zile?
Si ce faci pentru a le pre-intampina?
Ar fi bine, totusi, sa incerci o programare la un psiholog sau de ce nu, un psihiatru. Te poate ajuta, si inca mult!
Legat de modul tau de viata, mananci bine, te odihnesti, analizele le-ai facut recent, pentru a elimina orice cauza de natura organica.
Mergi la un medic, explica-i ce simti si eventual fa niste analize !
Numai bine iti doresc!