Depresie - fosta mea iubita,

Buna seara,

Acum cateva zile am aflat de la un prieten ca fosta mea iubita cu care nu am mai vorbit de aproximativ 1 an si care a fost "marea mea dragoste" va avea un copil in curand.Din acel moment totul s.a schimbat in viata mea, nu mai pot dormi, manca, pur si simplu sunt devastat.Sufletul imi este plin de gelozie si de ganduri rele.Ea a fost cea care a pus capat relatiei, si pur si simplu a rupt orice legatura cu mine, eu in tot acest timp nereusind sa trec peste acest lucru, si tot sperand ca poate o sa se intoarca la mine candva.Stiam ca este cu cineva dar in sufletul meu tot ma gandeam ca poate cumva isi va da seama ca eu inca o iubeam si inca o iubesc si intr.o zi se va intoarce la mine.De cand am aflat ca va fi mama stau si imi spun ca eu nu sunt bun de nimic, inima mea este facuta bucati.Nici nu pot exprima in cuvinte cat de rau ma doare.Am nevoie de sfaturile cuiva, vreau sa trec peste, vreau sa stiu de ce simt asa?A mai trecut cineva prin ce trec eu acum?

Va multumesc foarte mult pentru raspuns, imi este greu sa trec peste deoarece a fost singura relatie in care m.am simtit fericit, implinit, iubit.A fost ceva desprins dintr.un film.Desi in tot acest timp am incercat de cateva ori sa ma adun si sa vorbesc cu alte persoane, pur si simplu nu ma simteam atras, eram fara chef.Eu fiind si o persoana foarte timida eram, si sunt foarte stangaci in ceea ce priveste socializarea cu alte persoane, si nu am o personalitate foarte puternica si sunt extrem de emotiv si introvertit, lucruri care intotdeauna mi.au daunat.Faptul ca ea m.a acceptat asa m.a facut sa o iubesc nebuneste, nu am mai avut nevoie de nimeni altcineva.

Multumesc din nou pentru sfaturi doamna, imi este greu sa revin cu picioarele pe pamant deoarece tot timpul am fost aerian, cred ca tot ce zboara se mananca, scenarii de filme, romantisme, flori, drame, intotdeauna am idolatrizat femeile, m.am pus intotdeauna pe locul secund, si intradevar din spusele dumneavoastra mi.am dat seama ca am pus aceasta persoana pe un piedestal.Este si cea mai lunga relatie pe care am avut-o.Imi este si rusine sa spun ca am 27 ani si gandesc ca un copil de 5 ani.La un moment dat am luat in calcul ajutorul unui psiholog, chiar imi luasem si trimitere deoarece cum spuneam simteam ca viata mea nu mai avea rost, ajunsesem sa beau enorm de mult si am intrat in aceasta depresie care s.a agravat dupa ce am aflat ca aceasta persoana va deveni in curand mama.Bineinteles ca acea trimitere a fost luata de pomana pentru ca sunt extrem de timid si emotiv.

Multumesc mult pentru raspuns Dl.Ignat, luasem in calcul psihiatrul pentru ca simteam ca nu se mai poate asa, ca am nevoie si de un tratament.Viata nu mai avea nici.un rost.Eu locuiam foarte aproape de aceasta persoana si nu am vrut sa risc sa o mai intalnesc vreodata pe ea sau pe actualul ei sot de aceea nici nu mi.am mai vizitat localitatea de nastere, chiar daca asta insemna sa nu imi pot vedea proprii parinti, frati.Nu pot explica, o iubesc enorm, nu s.a schimbat nimic din ce simt pentru ea dar cu toate astea nu vreau sa o mai vad niciodata.Imi este greu sa nu ma gandesc, deoarece orice imi aduce aminte de ea:locuri, melodii, filme, toate momentele frumoase.De curand mi.am luat inima in dinti si am plecat in strainatate pentru ca simteam ca nu mai este nimic pentru mine in tara.Am avut atatea ocazii sa plec dar nu am vrut de ceva timp.Asta a fost un salt urias pentru mine deoarece dupa cum spuneam am un caracter slab si sunt foarte emotiv si nu am incredere in mine dar a trebuit sa ma fortez.La aeroport imi venea sa ma intorc inapoi, nu puteam pleca de langa ea, mintea mea nu concepe ca nu o voi mai avea niciodata.Am facut si greseala sa iau niste lucruri ce le.am primit de la ea, am vrut sa le arunc dar nu am putut.Nu pot.Sper sa nu va minunati prea tare de modul de gandire al unui om care la 27 ani ar trebui sa fie matur, si ar trebui sa fie in stare sa isi intemeieze o familie dar ii este frica pana si de umbra lui.Imi cer scuze daca trec de la o idee la alta dar nu stiu cum sa ma exprim, sa spun ce simt, in capul meu este un amalgam de ganduri si sentimente