Inspiratie scurta

Buna ziua, as dori sa cer o parere.De cativa ani ma confrunt cu o problema de respiratie, in sensul ca nu pot inspira profund, nu pot sa casc, pot inspira doar din toarce, cand fac sport, si simt nevoia sa inspir mai puternic, nu pot. De asemenea, ma stiu cu amigdalele inflamate de de mult timp.Am fost mai demult la consult cardiologic si la pneumologie, la OLR, nu mi a zis ca ar fi ceva, eventual stres.Cand incerc sa inspirt, imi vine ragait, nu prea mi se face foame.Sunt baiat, am 27 de ani, am 1, 68 m si 58 kg.
2 comentarii

Buna seara.
Pot fi somatizari de anxietate.
Faceti orientativ un test de anxietate online si vedeti ce va iese.
Pot fi somatizari de anxietate.
Faceti orientativ un test de anxietate online si vedeti ce va iese.

Problema pe care o descrii pare să implice mai multe sisteme – respirator, digestiv și posibil neurologic sau psihosomatic. Voi structura răspunsul analizând posibilele cauze și ce investigații ar putea fi utile pentru a clarifica situația.
Posibile cauze ale dificultății de inspirație profundă
1. Cauze respiratorii:
- Disfuncția respiratorie paradoxală: O problemă de coordonare a mușchilor respiratori care poate duce la dificultăți în inspirația profundă.
- Astm atipic sau bronhospasm indus de efort: Deși ai fost la pneumolog, dacă nu s-au făcut teste funcționale (spirometrie, test de provocare la metacolină), un astm ușor ar putea fi trecut cu vederea.
- Obstrucție la nivel ORL: Inflamația cronică a amigdalelor ar putea crea o ușoară obstrucție în timpul respirației, dar este mai puțin probabil cauza principală.
2. Cauze digestive (boala de reflux gastroesofagian - BRGE):
- Simptomele tale – eructațiile frecvente (râgâit), lipsa poftei de mâncare, senzația de blocaj respirator – pot fi legate de un reflux gastroesofagian, mai ales dacă este prezent și un disconfort toracic.
- Un reflux acid irită esofagul și poate determina spasm al diafragmei sau al mușchilor respiratori, ceea ce îngreunează inspirația profundă.
- Uneori, BRGE poate provoca și un reflex vagal care afectează respirația.
3. Cauze neurologice și musculare:
- Disfuncție diafragmatică: Dacă diafragma nu funcționează corect, poți avea dificultăți la inspirație profundă.
- Sindrom de hiperventilație: Poate apărea din cauze psihosomatice sau neurologice și este frecvent asociat cu stresul și anxietatea.
4. Cauze psihosomatice (anxietate, stres cronic):
- Dacă ai fost evaluat la cardiologie, pneumologie și ORL și nu s-a găsit nimic evident, o componentă psihologică poate juca un rol important.
- Respirația superficială, senzația de blocaj la inspirație și chiar eructațiile frecvente pot fi asociate cu anxietate și disfuncție respiratorie funcțională.
Ce investigații ar putea ajuta?
1. Spirometrie cu test bronhodilatator – pentru a exclude o problemă pulmonară (astm, obstrucție respiratorie).
2. Manometrie esofagiană și pH-metrie 24h – pentru a verifica refluxul gastroesofagian și disfuncția sfincterului esofagian.
3. Test de saturație în oxigen și capnografie – pentru a evalua hiperventilația și nivelul de CO₂ din sânge.
4. Explorare funcțională diafragmatică (ecografie diafragmatică sau fluoroscopie) – dacă există suspiciune de afectare diafragmatică.
5. Test pentru disfuncția de perete toracic – dacă problema este una musculară sau neurologică.
Ce poți încerca între timp?
- Respirație controlată: Exercițiile de respirație diafragmatică te pot ajuta să îți îmbunătățești controlul asupra inspirației profunde.
- Evită mesele copioase și alimentele care favorizează refluxul (prăjeli, ciocolată, citrice, cafea).
- Postură corectă: Dacă petreci mult timp într-o poziție înclinată (ex. la birou), postura poate afecta mecanica respiratorie.
- Consultație gastroenterologică: Dacă simptomele digestive persistă, un consult de specialitate pentru BRGE ar putea fi util.
Dacă simptomele continuă sau se agravează, ar fi bine să consulți un specialist care să aprofundeze investigațiile.
Posibile cauze ale dificultății de inspirație profundă
1. Cauze respiratorii:
- Disfuncția respiratorie paradoxală: O problemă de coordonare a mușchilor respiratori care poate duce la dificultăți în inspirația profundă.
- Astm atipic sau bronhospasm indus de efort: Deși ai fost la pneumolog, dacă nu s-au făcut teste funcționale (spirometrie, test de provocare la metacolină), un astm ușor ar putea fi trecut cu vederea.
- Obstrucție la nivel ORL: Inflamația cronică a amigdalelor ar putea crea o ușoară obstrucție în timpul respirației, dar este mai puțin probabil cauza principală.
2. Cauze digestive (boala de reflux gastroesofagian - BRGE):
- Simptomele tale – eructațiile frecvente (râgâit), lipsa poftei de mâncare, senzația de blocaj respirator – pot fi legate de un reflux gastroesofagian, mai ales dacă este prezent și un disconfort toracic.
- Un reflux acid irită esofagul și poate determina spasm al diafragmei sau al mușchilor respiratori, ceea ce îngreunează inspirația profundă.
- Uneori, BRGE poate provoca și un reflex vagal care afectează respirația.
3. Cauze neurologice și musculare:
- Disfuncție diafragmatică: Dacă diafragma nu funcționează corect, poți avea dificultăți la inspirație profundă.
- Sindrom de hiperventilație: Poate apărea din cauze psihosomatice sau neurologice și este frecvent asociat cu stresul și anxietatea.
4. Cauze psihosomatice (anxietate, stres cronic):
- Dacă ai fost evaluat la cardiologie, pneumologie și ORL și nu s-a găsit nimic evident, o componentă psihologică poate juca un rol important.
- Respirația superficială, senzația de blocaj la inspirație și chiar eructațiile frecvente pot fi asociate cu anxietate și disfuncție respiratorie funcțională.
Ce investigații ar putea ajuta?
1. Spirometrie cu test bronhodilatator – pentru a exclude o problemă pulmonară (astm, obstrucție respiratorie).
2. Manometrie esofagiană și pH-metrie 24h – pentru a verifica refluxul gastroesofagian și disfuncția sfincterului esofagian.
3. Test de saturație în oxigen și capnografie – pentru a evalua hiperventilația și nivelul de CO₂ din sânge.
4. Explorare funcțională diafragmatică (ecografie diafragmatică sau fluoroscopie) – dacă există suspiciune de afectare diafragmatică.
5. Test pentru disfuncția de perete toracic – dacă problema este una musculară sau neurologică.
Ce poți încerca între timp?
- Respirație controlată: Exercițiile de respirație diafragmatică te pot ajuta să îți îmbunătățești controlul asupra inspirației profunde.
- Evită mesele copioase și alimentele care favorizează refluxul (prăjeli, ciocolată, citrice, cafea).
- Postură corectă: Dacă petreci mult timp într-o poziție înclinată (ex. la birou), postura poate afecta mecanica respiratorie.
- Consultație gastroenterologică: Dacă simptomele digestive persistă, un consult de specialitate pentru BRGE ar putea fi util.
Dacă simptomele continuă sau se agravează, ar fi bine să consulți un specialist care să aprofundeze investigațiile.

Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 3Problema de respiratie
- 8Respiratie grea
- 6Respiratie grea
- 4Probleme respiratorii fetița 13 ani rog un răspuns
Mai multe informații despre: respiratia dificila respiratie scurta
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm: