Dificultatea de respirație crește riscul de mortalitate pe termen lung

Un studiu prospectiv multicentric realizat în Malawi și publicat în Thorax a investigat cauzele acute ale dispneei la pacienții spitalizați, evaluând evoluția clinică și utilitatea biomarkerilor în diagnostic. Studiul a fost derulat în cadrul proiectului MultiLink, o inițiativă care vizează identificarea multimorbidității la pacienții internați cu afecțiuni acute medicale.
Dispneea este o cauză frecventă de internare la adulți la nivel global și este asociată cu mortalitate prematură. În Africa sub-sahariană, datele privind etiologia dispneei sunt limitate, în ciuda poverii crescânde generate de bolile transmisibile și netransmisibile. Provocările majore includ lipsa de resurse pentru diagnostic și tratament, alături de dificultăți specifice în măsurarea saturației de oxigen la pacienții cu piele închisă la culoare. Organizații precum Comisia Lancet și Adunarea Mondială a Sănătății au subliniat necesitatea întăririi capacității de diagnostic în țările cu resurse limitate.

Despre studiu

Designul studiului

Studiul a fost realizat între 20 septembrie 2022 și 12 septembrie 2024, în două spitale din Malawi: Queen Elizabeth Central Hospital (Blantyre) și Chiradzulu District Hospital. Au fost incluși 316 pacienți adulți din cohorta MultiLink care prezentau criterii de dispnee, definite prin simptome subiective (dispnee recentă) și parametri obiectivi (frecvență respiratorie ≥25/min, SpO₂ <94%, tratament cu oxigen).

Proceduri și diagnostic

• Toți pacienții au fost investigați pentru cauze tratabile ale dispneei: pneumonie, tuberculoză, insuficiență cardiacă, infarct miocardic, anemie, embolie pulmonară, boală pulmonară obstructivă cronică, astm, pneumotorax și revărsat pleural.
• Investigațiile au inclus radiografie toracică, ecografie, ecocardiografie și spirometrie (la 90 de zile).
• S-au utilizat protocoale internaționale adaptate pentru medii cu resurse limitate.

Evaluarea biomarkerilor

• Insuficiența cardiacă: BNP (peptidă natriuretică cerebrală) și NT-proBNP (peptidă natriuretică de tip pro-B N-terminală)
• Pneumonie: CRP (peptida C reactivă) și procalcitonină
• Biomarkerii au fost comparați cu standardele clinice și imagistice, iar analizele au fost realizate în laboratoare acreditate din Malawi.

Obiectivele studiului

• Principal: identificarea cauzelor dispneei acute.
• Secundare: evaluarea supraviețuirii, calității vieții și funcționalității, precum și acuratețea biomarkerilor.

Rezultate

Caracteristici ale pacienților

• 751 pacienți au fost recrutați în MultiLink, 334 (44%) prezentau criterii de dispnee, 316 incluși în analiză.
• Vârsta medie: 51,7 ani; 36% femei.
• Mortalitate la 1 an: 51% (157/307), semnificativ mai mare comparativ cu pacienții fără dispnee (26%).

Prevalența diagnosticelor

• Pneumonie: 41%
• Anemie: 40%
• Insuficiență cardiacă: 35%
• Tuberculoză: 29%
• 63% aveau cel puțin două dintre aceste afecțiuni concomitent.

Rezultate microbiologice

• Confirmare microbiologică: 27% dintre cazurile de pneumonie
• Mycobacterium tuberculosis: 16% din pneumonii
• Coinfecție HIV: prezentă la 37% dintre pacienți

Supraviețuire și factori asociați

• Insuficiență cardiacă: mortalitate la 1 an de 69%
• Anemie: 57%
• Pneumonie: 53%
• Tuberculoză: 47%
• Scoruri crescute la internare (UVA, mMRC, fragilitate) au fost asociate cu mortalitate crescută.

Acuratețea biomarkerilor

• BNP: zona de sub curbă 0,89; sensibilitate 92,7%; specificitate 60,8%
• NT-proBNP: zona de sub curbă 0,88; sensibilitate 98,2%; specificitate 38,1%
• CRP: zona de sub curbă 0,77; sensibilitate 86,8%; specificitate 46,9%
• PCT (procalcitonina): zona de sub curbă 0,69; sensibilitate 72,1%; specificitate 54,2%
• BNP la 100 pg/mL a avut cel mai mare beneficiu net pentru diagnostic.

Concluzii

Dispneea acută este o cauză frecventă și severă de spitalizare în Malawi, cu o mortalitate ridicată la un an. Patru afecțiuni predomină: pneumonie, insuficiență cardiacă, anemie și tuberculoză. Majoritatea pacienților au avut comorbidități multiple, ceea ce sugerează că modelele actuale de îngrijire axate pe o singură patologie nu sunt suficiente.

Este necesară dezvoltarea unor căi clinice integrate și context-sensitive care să includă diagnostice rapide și intervenții eficiente. Biomarkerii precum BNP pot avea un rol important în excluderea insuficienței cardiace, dar nu pot înlocui complet ecocardiografia. Pentru pneumonie, CRP și PCT nu au oferit o acuratețe suficientă pentru a ghida tratamentul în mod fiabil. Diagnosticarea complexă necesită o abordare multifactorială și colaborativă, adaptată contextului local.

Studiul oferă dovezi solide pentru revizuirea strategiilor de diagnostic și tratament în țările cu resurse limitate, subliniind nevoia de sisteme integrate de îngrijire pentru pacienții cu simptomatologie comună, dar etiologii multiple.