Respirație grea

©

Autor: Teodorescu Mihai

Asociată în general cu diferite afecțiuni ale sistemului respirator, respirația grea descrie senzația lipsei de aer apărută în timpul respirației, care afectează capacitatea unui individ de a funcționa corect. Simptomele respirației grele pot include senzația de lipsă de aer, hiperventilația (n.r. respirația rapidă și superficială), respirația zgomotoasă sau șuierătoare, cât și senzația de presiune sau constricție în piept. (1, 2)

Cauze de respirație dificilă, grea

Anumite condiții de sănătate, cât și unele obiceiuri de viață, precum fumatul, pot afecta respirația, cu consecințe directe asupra funcționarii organismului. Respirația grea poate avea mai multe cauze posibile, cele mai comune dintre acestea fiind:

Afecțiunile sistemului respirator

Afecțiunile sistemului respirator, care pot varia de la infecții minore, cum ar fi răceala comună, la boli cronice grave, cum ar fi astmul sau boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), pot afecta procesul fiziologic respirator, îngreunând respirația. Cele mai comune afecțiuni ale sistemului respirator includ:

• răceala comună (infecție a tractului respirator superior cauzată de un virus);
• COVID-19 (infecție de natură virală cauzată de virusul SARS-CoV-2);
• astmul (afecțiune cronică care determină inflamarea și îngustarea căilor respiratorii, ceea ce face dificilă respirația);
• tuberculoza (infecție cauzată de bacterii care afectează plămânii, dar care pot afecta și alte părți ale corpului);
• bronșita (afecțiune de natură inflamatorie, care se caracterizează prin respirație grea, tuse, expectorație și respirație șuierătoare). (4, 6, 7)

Alte afecțiuni respiratorii responsabile pentru respirația grea, mai puțin comune:

• pneumonia (infecție a plămânilor care poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau fungi.
• boala pulmonară obstructivă cronică (afecțiune pulmonară cronică care determină îngustarea căilor respiratorii);
• fibroza pulmonară (afecțiune cronică a plămânilor care determină cicatrizarea țesutului pulmonar);
• fibroza chistică (afecțiune genetică a sistemului respirator și a sistemului digestiv cauzată de o mutație genetică care determină o producție excesivă de mucus);
• cancerul pulmonar (tip de cancer care începe în plămâni și poate afecta alte părți ale corpului). (5, 6, 18)

Afecțiunile cardiace

Bolile cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă, hipertensiunea arterială sau atacul de cord, pot provoca dificultăți respiratorii. Respirația grea asociată cu o boală cardiovasculară este însoțită și de alte simptome, precum:

• oboseală sau slăbiciune generală;
• palpitații sau bătăi neregulate ale inimi;
• hiperhidroză (transpirații excesive);
• senzație de greață;
• umflarea membrelor inferioare sau a abdomenului;
• dureri sau disconfort la nivelul pieptului. (3, 8)

Consumul de substanțe

Fumatul, consumul de alcool sau consumul de droguri pot avea efecte negative semnificative asupra sistemului respirator. Dificultățile respiratorii reprezintă unul dintre cele mai raportate simptome de către persoanele fumătoare, chiar și în absența unei patologii secundare. În plus, consumul de substanțe poate crește semnificativ riscul de afecțiuni pulmonare și cardiace. (3, 4, 9)

Alergiile

Alergiile sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe inofensive din mediul înconjurător, care în general provoacă simptome minore, dar care, pe termen lung, pot afecta calitatea vieții unei persoane. Anafilaxia, o reacție alergică gravă și potențial fatală, care poate apărea rapid după expunerea la un alergen, poate îngreuna respirația și poate determina pierderea stării de conștiință. Anafilaxia reprezintă o urgență medicală, iar tratamentul condiției presupune administrarea de epinefrină (adrenalină) injectabilă. (2, 3, 10)

Obezitatea

Persoanele cu obezitate pot avea dificultăți respiratorii din cauza presiunii exercitate de excesul de greutate asupra plămânilor și a diafragmei. În plus, obezitatea predispune la afecțiuni cardiace și metabolice, care pot afecta pe termen lung capacitatea respiratorie. (2, 11)

Alte afecțiuni medicale, precum refluxul gastroesofagian, hipotiroidismul, diabetul sau tulburările psihiatrice (precum anxietatea, depresia sau stresul cronic) pot cauza, de asemenea, dificultăți respiratorii. (1, 2, 3)

Diagnostic

Respirația grea poate fi un simptom al mai multor afecțiuni sistemice și poate indica o disfuncție la nivelul plămânilor sau a căilor respiratorii. Diagnosticul respirației grele implică în general un examen medical fizic detaliat, o anamneză completă și, în unele cazuri, teste suplimentare. (1, 4)

Câteva dintre cele mai comune teste suplimentare necesare pentru diagnosticarea afecțiunilor care pot determina respirația grea:

• teste sanguine (pentru detectarea unor afecțiuni ale sistemului imunitar, cât și a afecțiunilor metabolice sau cardiace);
• teste cutanate sau testele serologice (pentru depistarea alergiilor);
• spirometrie (poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor pulmonare);
• testul cutanat Mantoux (metodă de screening utilizată pentru detectarea tuberculozei);
• teste de tip PCR sau teste rapide de antigen (pentru depistarea virusului SARS-CoV-2);
• radiografie toracică (pentru a detecta schimbările la nivelul țesuturilor pulmonare);
• electrocardiograma sau ecocardiogramă (pentru identificarea afecțiunilor cardiovasculare);
• teste de efort sau teste de stres.
• tomografie computerizată. (1, 4, 7, 12, 13)

În cazuri rare, în care se suspectează cancerul pulmonar ca fiind potențialul vinovat pentru respirația grea, pot fi necesare și biopsii de țesut pulmonar, mostre de spută sau o bronhoscopie. (1, 4, 14, 18)

Tratamentul respirației grele

Tratamentul este determinat pe baza diagnosticului, în funcție de afecțiunea care a determinat respirația grea. Astfel, în funcție de cauze, tratamentul poate presupune:

Pentru afecțiunile pulmonare (precum astmul sau BPOC), tratamentele pot include:

• medicamente bronhodilatatoare (ajută la deschiderea căilor respiratorii);
• medicamente antiinflamatoare (pentru a reduce inflamația și a preveni atacurile de astm);
• oxigenoterapie (formă de tratament care constă în administrarea de oxigen suplimentar pentru a ajuta la creșterea nivelului de oxigen din sânge). (2, 15)

Pentru infecțiile sinusurilor și a infecțiilor respiratorii, tratamentele pot include:

• medicamente antibiotice (în cazul în care infecțiile sunt cauzate de bacterii);
• medicamente antivirale (pentru tratamentul infecțiilor de origine virală, precum COVID-19);
• medicamente analgezice (pentru ameliorarea durerilor de cap și a altor tipuri de dureri);
• decongestionante nazale sau spray-uri cu steroizi (pentru ameliorarea congestie nazale);
• medicamente antihistaminice (pentru reducerea inflamației în căile nazale). (2, 16)

Pentru insuficiența cardiacă sau alte afecțiuni cardiace, tratamentele pot include:

• adoptarea unui stil de viață sănătos;
• medicamente diuretice, vasodilatatoare, beta-blocante sau inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (diferite clase de medicamente folosite în tratamentul bolilor cardiace);
• diferite tipuri de intervenții chirurgicale (precum proceduri de implementare de stimulatoare cardiace, stenturi sau defibrilatoare implantabile, bypass coronarian, etc). (2, 17)

Pentru cancerul pulmonar, tratamentele includ:

• intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii pulmonare (procedura are o eficiență ridicată, dacă cancerul nu s-a răspândit în alte zone ale corpului);
• chimioterapie (tratament utilizat în monoterapie sau în combinație cu chirurgia sau radioterapia);
• radioterapia (implică utilizarea razelor de înaltă energie pentru a distruge celulele canceroase);
• imunoterapia (recomandată în cazurile în care alte tratamente nu funcționează);
• terapia țintită (tratament utilizat în cazurile în care cancerul are anumite mutații genetice). (2, 18)

Când este necesară vizita la medic?

Respirația grea reprezintă o problemă care necesită asistență medicală, deoarece poate indica numeroase afecțiuni cu potențial sever. În cazul în care respirația grea este însoțită de alte simptome, cum ar fi dureri în piept, paloare, transpirații abundente sau oboseală extremă, se impune vizita de urgență la medic. (1, 3)