schizofrenia este o boala care poate fi controlata?

Cum se poate ajuta un bolnav care nu coopereaza in nici un fel? Refuza medicatia, refuza internarea, nu te poti baza pe nici o intelegere facuta anterior. Sunt disperata !!!! Ma confrunt cu situatia asta de aproape un an si nu gasesc cale de iesire. Vreau sa stiu daca schizofrenia este o boala care poate fi controlata si unde as putea sa gasesc un ajutor real, ma refer la un spital care sa ofere singuranta si un medic care sa se implice si sa-mi ajute fiica.

sa vedem nu sunt medic si nici nu am experienta in domeniu dar stiu cum e sa fi intr-o situatie ca asta bn desi boala difera de a ficei tale iar daca ea nu coopereaza atunci situati e si mai grea. desi viata nu e cum vrem noi sunt de parere ca niciodata nu trebuie sa te lasi si cred ca trebuie sa te lupti in continuare pt fiica ta cat despre intrebarea ta o sa ma interesez pt chiar vreau sa te ajut daca te intereseza o sa ma documentez despre aceasta boala si care ar fi solutile dar trebuie sa mi spui cati ani are fata ta si cum pot sa te contactez lasa ti aici un ID deMESS

Tehnic vorbind exista solutia internarii nevoluntare, reglementata de Legea sanatatii mintale. Mai exact, in situatia in care o persoana este un pericol pentru ea insasi sau pentru ceilalti sau, in situatia in care starea i se deterioreaza in absenta tratamentului, poate fi internata si tratata fara sa-si dea acordul. Cel care solicita internarea cheama salvarea, pacientul este internat intr-un serviciu psihiatric si examinat de o comisie de medici psihiatri in cel mult 72 de ore de la internare. Aceasta comisie stabileste oportunitatea internarii si a tratamentului si reexamineaza pacientul, la cel mult 15 zile. In momentul in care comisia decide ca starea pacientului sa ameliorat acesta poate fi externat.

Darga Ana.m-am cofruntat cu o problema similara.este vb de cumnatul meu, 30 de ani necasatorit si cu scolioza operata cu tija pe coloana, care in urma cu un an prezenta undelir mistic de "toata frumusetea".de atunci urmeaza tratament psihiatriccu antipsihotic injectabil si este f bine pot spune.La fel ca si fiica ta refuza sa mearga la psihiatru si chiar la preot.Am discutat cu un medic psihiatru competent si mi-a sugerat sa incercam acest tratament injectabil, o doza la doua saptamani, fara ca el sa stie ce este.am avut incredere si am facut intocmai.pot spune ca rezultatele au inceput sa apara cam dupa cca2 luni.in momentul de fata cumnatul meu are o viata sociala activa, nu are serviciu ca asta e... la noi, are un grup de prieteni, si chiar se amuza oarecum de cele intamplate atunci.Trebuie sa fii foarte apropiata de ea chiar daca ea nu te accepta. Nu te descuraja. Totusi esti sigura ca e vb de schizofrenie?incearca sa mergi cu ea si la un psiholog, psihoterapeut.Cele mai bune rezultate le de asocierea terapiei medicamentoase cu cea psihologica.

Multumesc pentru raspunsuri. Nu am avut timp si putere sa mai sustin comunicarea. Intre timp am internat-o. Imi pun mari sperante in asta. Mai inainte am mai sris ceva mai amplu si nu cred ca s-a transmis. Nu mai pot sa reiau. Imi e de mare ajutor suportul dumneavoastra. O sa vad cum o sa decurga lucrurile...sunt constienta ca am mult de dus.

Draga Lumi, de cateva zile fiica mea a fost externata. I s-a prescris tot un tratament injectabil la doua sptamani. Este vorba de Rispolept. As vrea sa stiu daca si cumnatul tau are acelasi tratament si la ce sa ma astept. A doua noapte dupa externare nu a dormit deloc. Este intr-o stare partial reala, cu mult consum psihic. Sufera si exprima acest lucru cautand raspunsuri la ce i se intampla. Vrea sa mearga neaparat la manastire...definitiv. Vrea independenta, dar in acelasi timp afirma ca in familie se simte in siguranta. Daca ai putea sa ma pregatesti din experienta ta...iti multumesc.

DRAGA ANA! ESTE INTRADEVAR VB DESPRE ACELASI MEDICAMENT -RISPOLEPT CONSTA.EFECTE S-AU VAZUT LA CUMNATUL MEU DUPA CIRCA O LUNA, IN SENSUL CA ERE CEVA MAI COMUNICATIV.LA MINE E CEVA MAI USOR IN SENSUL CA NU SUNT IMPLICATA CHIAR DIRECT, NU E COPILUL MEU, SI POT FI OARECUM OBIECTIVA.IN PLUS EU SUNT DE PRIFESIE PSIHOLOG SI IMI E MAI USOR SA INTELEG PRIN CE TRECE EL IAR EL ARE INCREDERE IN MINE.VREAU SA ITI MAI SPUN CA DELIRUL MISTIC DIN SCHIZOFRENIE ESTE CEL MAI GREU DE DEMONTAT.IMPORTANT ESTE SA FII ALATURI DE EA SI SA AI INCREDERE CA VA FI BINE INTR-UN FEL SAU ALTUL.TREBUIE SA AI INCREDERE IN EA, SA II ARATI ACEST LUCRU SI SA O INCURAJEZI IN ORICE INCERCARE DE A FACE CEVA.INCEARCA SA II STARNESTI INTERESUL PENTRU O ACTIVITATE ORICARE AR FI ACEEA DAR SA FIE O ACTIVITATE CU INTERES SOCIAL.PENTRU EA SI PENTRU CEILALTI.TE SFATUIESC SA II PROPUI SA FACA IN FIECARE ZI CEVA BUN, FOLOSITOR PENTRU EA DAR SI PENTRU CEILALTI.CUM AR FI SA TE AJUTE LA TREBURILE CASEI SAU SA FACA SINGURA DACA NU VREA CU TINE. INCA O DATA ITI SPUN SA NU TE DESCURAJEZI SI SA AI MULTA RABDARE CA EA ARE MARE NEVOIE DE TINE.MULT SUCCES SI ASTEPT SA IMI MAI SCRII.

Are dreptate doamna Luminita in tot ca spune.
Vreau sa fac si eu o precizare. Si eu am o forma de schizofrenie si am trecut prin delir mistic( stateam mult in biserica, din cauza unui necaz, ma simteam aparata acolo si imi aparusera halucinatii auditive legate de cele sfinte, halucinatii care au disparut in mai bine de doi ani, dupa patru internari si tratament cu mai multe neuroleptice)
Vreau sa va dau un sfat, daca im i ingaduiti, sa nu care cumva sa o lasati la manastire, pentru ca acolo maicutele sunt total neavizate si deformate, le baga in cap bolnavilor idei ca ar fi posedati, le spun sa posteasca mult si sa se roage foarte mult.
Cand am fost la spital era si o maicuta bolnava cu insotitoarea ei, in mediul acela cu viata aspra, multe maici se imbolnavesc grav.
Va spun ca boala are momente de remisie, cand esti foarte aproape de normal, uitati cazul meu, sunt lucida, normala, duar ca nu pot merge la serviciu si ma chinuie munca.
REste o boala dificila, ideile delirante iti ies greu din cap, dar sa stiti ca aceste idei se mai uita cu timpul, bolnavul ramane cu anumite convingeri, dar uita deseori pur si simplu de ele.
Ii doresc multa sanatate.
P.S. Nu descurajati daca neurolepticul nu ii prieste cumva, ( spre exemplu si eu am incercat rispolept pastile, cele mai tari si imi dadea o stare proasta de lesin, dar am continuat cu olanzapina, care desi la inceput mi se parea ca nu ma ajuta, intr-un final mi-a facut bine)
Tratamentele se fac pe incercate, dar efectul de obicei este peste timp mai indelungat, nu va pierdeti speranta.