sotul meu s-a schimbat sau eu?

Dupa ce ne-am casatorit simt ca sotul meu s-a schimbat. La inceput ne ajutam si sustineam, dar cred ca problemele ne-au indepartat si el a devenit din ce in ce mai agresiv verbal. Dupa ce am nascut, am ramas acasa pentru cresterea copilului. De atunci mi-a pus in vedere ca el aduce banii in casa si in consecinta ia deciziile in familie. La cateva luni dupa nastererea fetitei, ne-am deschis propria firma, in care lucram noi doi si tatal lui de acasa. Din acel moment totul s-a schimbat. El este seful in casa si la servici. Nici intimitate nu mai exista intre noi. Mi-e greu sa ma mai apropii de o persoana care acum 2 ore a tipat la mine si m-a facut proasta sau mai rau. Nu mai stiu unde nu mai este seful si unde este sotul meu. Nu mai gasesc limita intre ei. Incet, incet m-am indeepartat de prietenii mei (caci el nu-i place si nu vrea sa iasa cu ei). Simt ca nu pot vorbi cu nimeni. A avut cateva iesiri si de fata cu prietenii lui si mi-e jena sa-i privesc in ochi. Plang pe ascuns, fiindca daca incerc sa vorbesc cu el imi spune ca sunt nebuna, ca am tot ce-mi doresc. Probabil in viziunea lui, iubirea, intelegerea si respectul nu sunt de dorit. Am crezut ca daca imi gasesc o activitate voi fi mai fericita si linistita. M-a lasat sa ma inscriu la lectii de dans. El nu avrut sa vina. Cred ca lectiile mi-au deschis ochii un pic si sunt si mai trista. Pentru ca acolo nu se tipa la mine, am parte si de atentie pozitiva si de laude cand fac ceva bun. Cand se termina orele nu stiu cum sa plec acasa. Acasa mi-e frica sa pun o intrebare. Sunt eu prea sensibila? Simt ca m-am pierdut pe mine. Nu stiu daca astept sau exista vreun raspuns. Cred ca vroiam sa simt ca am cui sa-i spun ce simt.

cand cineva tipa sau este agresiv, de obicei vrea sa ascunda o frica sau o vulnerabilitate, si atunci se comporta asa ca sa detina controlul ( sau iluzia ca detine controlul) asupra problemei care il macina

eu nu stiu ce anume il framanta dar stiu ca singura sansa pentru voi este comunicarea, indiferent ce iti spune, fii pregatita sa il asculti si sa incerci sa vezi lucrurile si din perspectiva lui.

pe de alta parte si tu poti sa ii spui cum te face sa te simti atitudinea lui si faptul ca nu poti continua la nesfarsit asa, ca nevoile tale afective nu sunt satisfacute chiar daca cele materiale da.

succes!