Fumatul matern în sarcină și dezvoltarea dentară la descendenți

Anomaliile dentare pot afecta semnificativ funcționalitatea orală, estetica și calitatea vieții indivizilor. Deși se știe că dezvoltarea dentară este influențată de factori genetici și de mediu, expunerea fetală la factori toxici, precum fumatul matern în timpul sarcinii (FMTS), a fost mai puțin studiată în ceea ce privește efectele sale directe asupra dentiției. Studiul de față oferă o analiză sistematică a literaturii științifice publicate între 2000 și 2024, pentru a evalua dacă și în ce măsură fumatul în sarcină afectează dezvoltarea dentară a copiilor.
Odontogeneza, procesul complex prin care se formează structurile dure ale dinților – smalțul, dentina și cementul – începe din săptămâna a șasea de gestație și continuă până în primii ani de viață. Tulburările în această perioadă pot determina:

• hipodonție (absența a până la șase dinți),
• anomalii de erupție dentară,
• anomalii de rădăcină (ex. rădăcini scurte),
• hipomineralizări de smalț,
• și defecte calitative ale smalțului (hipoplazie, opacități).

Fumatul în timpul sarcinii este deja recunoscut ca teratogen uman, asociat cu prematuritate, greutate mică la naștere și pierderi de sarcină. Totuși, puține studii au analizat riguros legătura dintre fumatul în sarcină și anomaliile dentare, iar rezultatele existente sunt adesea inconsecvente.

Despre revizuirea sistematică

Această analiză a urmat ghidurile PRISMA și a inclus doar studii observaționale umane (cohortă, caz-control, studii transversale) care comparau copiii ai căror mame au fumat în timpul sarcinii cu cei ale căror mame nu au fumat. Din cele 4167 de articole identificate, 17 studii au fost incluse în analiza finală, cumulând peste 5500 de participanți cu vârste între 6 luni și 19 ani.

Categoriile principale de anomalii dentare investigate au fost:

• hipomineralizarea incisivilor și molarilor – 6 studii,
• alte defecte de smalț – 3 studii,
• hipodonția – 2 studii,
• tulburări de erupție dentară – 5 studii,
• anomalii de rădăcină scurtă – 1 studiu.

Rezultate

Hipomineralizarea incisivilor și molarilor

Rezultatele privind hipomineralizarea au fost mixte. Trei studii au identificat o asociere pozitivă între fumatul în sarcină și hipomineralizare (inclusiv un risc crescut de 2 ori), în timp ce alte trei nu au evidențiat nicio asociere semnificativă. Diferențele pot fi atribuite ajustărilor variate pentru factori de confuzie și metodologiilor neuniforme.

Defecte de smalț (altele decât hipomineralizarea)

Toate cele trei studii au raportat o asociere semnificativă între fumatul în sarcină și defecte ale smalțului, în special hipoplazia. S-a observat că fumatul în trimestrele doi și trei are un impact mai mare decât în primul trimestru. Un studiu a demonstrat că doar atunci când a fost inclus nivelul de vitamina D la naștere, asocierea devenea semnificativă.

Hipodonție

Ambele studii incluse au demonstrat o relație doză-dependente între fumatul în sarcină și hipodonție. Fumatul de peste 6–10 țigări/zi în sarcină a crescut semnificativ riscul de lipsă a dinților permanenți, sugerând un efect teratogen proporțional cu expunerea.

Erupția dentară

Majoritatea studiilor nu au găsit o asociere între fumatul în sarcină și modificări ale timpului de erupție dentară. Totuși, două studii au arătat o erupție mai timpurie a primilor dinți la copiii expuși. Nivelul general de dovezi pentru această categorie a fost considerat foarte scăzut, din cauza datelor auto-raportate și a lipsei standardizării măsurătorilor.

Anomalii de rădăcină scurtă

Un singur studiu a investigat această anomalie și a raportat o asociere semnificativă, cu un risc aproape de 5 ori mai mare pentru copiii expuși la fumat matern. Deși semnificativ, lipsa altor studii limitează robustețea concluziilor.

Calitatea dovezilor

Evaluarea prin Newcastle-Ottawa Scale (NOS) a clasificat 10 studii ca de bună calitate, 3 de calitate medie și 4 de calitate slabă. Conform sistemului GRADE, calitatea generală a dovezilor a fost:

• scăzută pentru hipomineralizare, hipodonție și defecte de smalț,
• foarte scăzută pentru erupție și anomalii de rădăcină.

Mecanisme biologice propuse

Fumatul în sarcină poate afecta dezvoltarea dentară prin:

• stres oxidativ crescut și hipoxie placentară,
• afectarea celulelor crestei neurale implicate în formarea mugurelui dentar,
• interferență cu ameloblastele, ducând la defecte de smalț,
• epigenetica, inclusiv metilarea genei EVC2 implicată în formarea rădăcinilor dentare.

Aceste mecanisme sunt susținute de studii pe animale și se aliniază cu anomaliile observate în studiile clinice.

Limitări ale studiului

Printre limitele acestei analize sistematice se numără:

• lipsa unor măsurători obiective ale fumatului (dependență de auto-raportări),
• ajustări neuniforme pentru factori de confuzie (ex. alcool, fumat pasiv, nutriție),
• lipsa unei evaluări cantitative riguroase (nu s-a putut realiza meta-analiză),
• eterogenitatea măsurilor de expunere și rezultat,
• lipsa evaluării diferențelor între trimestrele de sarcină în majoritatea studiilor.

Concluzie

Această analiză sistematică oferă dovezi că fumatul matern în sarcină este asociat cu un risc crescut de hipodonție și defecte ale smalțului la copii, cu unele dovezi și pentru hipomineralizare. Relațiile observate sunt susținute biologic, dar nivelul general al dovezilor este scăzut din cauza limitărilor metodologice și a variabilității studiilor.

Pentru o evaluare clinică riguroasă a acestor riscuri, sunt necesare studii prospective de înaltă calitate, care să includă:

• măsurători biomarker-validate ale fumatului matern,
• stratificarea după trimestru și doză de expunere,
• evaluări standardizate ale anomaliilor dentare,
• control riguros al factorilor de confuzie.

În contextul în care prevenția joacă un rol esențial în sănătatea dentară pediatrică, identificarea clară a fumatului matern ca factor de risc poate ghida intervențiile de sănătate publică și educația parentală prenatală.