Fumatul matern în sarcină și dezvoltarea dentară la descendenți

Fumatul matern în sarcină și dezvoltarea dentară la descendenți

©

Autor:

Fumatul matern în sarcină și dezvoltarea dentară la descendenți
Anomaliile dentare pot afecta semnificativ funcÈ›ionalitatea orală, estetica È™i calitatea vieÈ›ii indivizilor. DeÈ™i se È™tie că dezvoltarea dentară este influenÈ›ată de factori genetici È™i de mediu, expunerea fetală la factori toxici, precum fumatul matern în timpul sarcinii (FMTS), a fost mai puÈ›in studiată în ceea ce priveÈ™te efectele sale directe asupra dentiÈ›iei. Studiul de față oferă o analiză sistematică a literaturii È™tiinÈ›ifice publicate între 2000 È™i 2024, pentru a evalua dacă È™i în ce măsură fumatul în sarcină afectează dezvoltarea dentară a copiilor.
Odontogeneza, procesul complex prin care se formează structurile dure ale dinÈ›ilor – smalÈ›ul, dentina È™i cementul – începe din săptămâna a È™asea de gestaÈ›ie È™i continuă până în primii ani de viață. Tulburările în această perioadă pot determina:
  • hipodonÈ›ie (absenÈ›a a până la È™ase dinÈ›i),
  • anomalii de erupÈ›ie dentară,
  • anomalii de rădăcină (ex. rădăcini scurte),
  • hipomineralizări de smalÈ›,
  • È™i defecte calitative ale smalÈ›ului (hipoplazie, opacități).

Fumatul în timpul sarcinii este deja recunoscut ca teratogen uman, asociat cu prematuritate, greutate mică la naÈ™tere È™i pierderi de sarcină. TotuÈ™i, puÈ›ine studii au analizat riguros legătura dintre fumatul în sarcină È™i anomaliile dentare, iar rezultatele existente sunt adesea inconsecvente.

Despre revizuirea sistematică

Această analiză a urmat ghidurile PRISMA È™i a inclus doar studii observaÈ›ionale umane (cohortă, caz-control, studii transversale) care comparau copiii ai căror mame au fumat în timpul sarcinii cu cei ale căror mame nu au fumat. Din cele 4167 de articole identificate, 17 studii au fost incluse în analiza finală, cumulând peste 5500 de participanÈ›i cu vârste între 6 luni È™i 19 ani.

Categoriile principale de anomalii dentare investigate au fost:
  • hipomineralizarea incisivilor È™i molarilor – 6 studii,
  • alte defecte de smalÈ› – 3 studii,
  • hipodonÈ›ia – 2 studii,
  • tulburări de erupÈ›ie dentară – 5 studii,
  • anomalii de rădăcină scurtă – 1 studiu.

Rezultate

Hipomineralizarea incisivilor și molarilor

Rezultatele privind hipomineralizarea au fost mixte. Trei studii au identificat o asociere pozitivă între fumatul în sarcină È™i hipomineralizare (inclusiv un risc crescut de 2 ori), în timp ce alte trei nu au evidenÈ›iat nicio asociere semnificativă. DiferenÈ›ele pot fi atribuite ajustărilor variate pentru factori de confuzie È™i metodologiilor neuniforme.

Defecte de smalÈ› (altele decât hipomineralizarea)

Toate cele trei studii au raportat o asociere semnificativă între fumatul în sarcină È™i defecte ale smalÈ›ului, în special hipoplazia. S-a observat că fumatul în trimestrele doi È™i trei are un impact mai mare decât în primul trimestru. Un studiu a demonstrat că doar atunci când a fost inclus nivelul de vitamina D la naÈ™tere, asocierea devenea semnificativă.

Hipodonție

Ambele studii incluse au demonstrat o relaÈ›ie doză-dependente între fumatul în sarcină È™i hipodonÈ›ie. Fumatul de peste 6–10 È›igări/zi în sarcină a crescut semnificativ riscul de lipsă a dinÈ›ilor permanenÈ›i, sugerând un efect teratogen proporÈ›ional cu expunerea.

Erupția dentară

Majoritatea studiilor nu au găsit o asociere între fumatul în sarcină È™i modificări ale timpului de erupÈ›ie dentară. TotuÈ™i, două studii au arătat o erupÈ›ie mai timpurie a primilor dinÈ›i la copiii expuÈ™i. Nivelul general de dovezi pentru această categorie a fost considerat foarte scăzut, din cauza datelor auto-raportate È™i a lipsei standardizării măsurătorilor.

Anomalii de rădăcină scurtă

Un singur studiu a investigat această anomalie și a raportat o asociere semnificativă, cu un risc aproape de 5 ori mai mare pentru copiii expuși la fumat matern. Deși semnificativ, lipsa altor studii limitează robustețea concluziilor.

Calitatea dovezilor

Evaluarea prin Newcastle-Ottawa Scale (NOS) a clasificat 10 studii ca de bună calitate, 3 de calitate medie și 4 de calitate slabă. Conform sistemului GRADE, calitatea generală a dovezilor a fost:
  • scăzută pentru hipomineralizare, hipodonÈ›ie È™i defecte de smalÈ›,
  • foarte scăzută pentru erupÈ›ie È™i anomalii de rădăcină.

Mecanisme biologice propuse

Fumatul în sarcină poate afecta dezvoltarea dentară prin:
  • stres oxidativ crescut È™i hipoxie placentară,
  • afectarea celulelor crestei neurale implicate în formarea mugurelui dentar,
  • interferență cu ameloblastele, ducând la defecte de smalÈ›,
  • epigenetica, inclusiv metilarea genei EVC2 implicată în formarea rădăcinilor dentare.

Aceste mecanisme sunt susÈ›inute de studii pe animale È™i se aliniază cu anomaliile observate în studiile clinice.

Limitări ale studiului

Printre limitele acestei analize sistematice se numără:
  • lipsa unor măsurători obiective ale fumatului (dependență de auto-raportări),
  • ajustări neuniforme pentru factori de confuzie (ex. alcool, fumat pasiv, nutriÈ›ie),
  • lipsa unei evaluări cantitative riguroase (nu s-a putut realiza meta-analiză),
  • eterogenitatea măsurilor de expunere È™i rezultat,
  • lipsa evaluării diferenÈ›elor între trimestrele de sarcină în majoritatea studiilor.

Concluzie

Această analiză sistematică oferă dovezi că fumatul matern în sarcină este asociat cu un risc crescut de hipodonÈ›ie È™i defecte ale smalÈ›ului la copii, cu unele dovezi È™i pentru hipomineralizare. RelaÈ›iile observate sunt susÈ›inute biologic, dar nivelul general al dovezilor este scăzut din cauza limitărilor metodologice È™i a variabilității studiilor.

Pentru o evaluare clinică riguroasă a acestor riscuri, sunt necesare studii prospective de înaltă calitate, care să includă:
  • măsurători biomarker-validate ale fumatului matern,
  • stratificarea după trimestru È™i doză de expunere,
  • evaluări standardizate ale anomaliilor dentare,
  • control riguros al factorilor de confuzie.

În contextul în care prevenÈ›ia joacă un rol esenÈ›ial în sănătatea dentară pediatrică, identificarea clară a fumatului matern ca factor de risc poate ghida intervenÈ›iile de sănătate publică È™i educaÈ›ia parentală prenatală.

Data actualizare: 03-06-2025 | creare: 03-06-2025 | Vizite: 121
Bibliografie
Tiernan, H., Masud, M., Lange, S. et al. The association between maternal smoking during pregnancy and dental development in offspring: a systematic review. Evidence-Based Dentistry. (2025). DOI: 10.1038/s41432-025-01168-x. https://www.nature.com/articles/s41432-025-01168-x
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Fumatul înainte È™i după concepÈ›ie, legat de o dezvoltare embrionară întârziată
  • Vapatul - cel mai probabil la fel de nociv ca fumatul în timpul sarcinii
  • Riscul de naÈ™tere prematură este mai mare decât dublu la femeile însărcinate care fumează
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum