Modul în care sunt folosite, nu dispozitivele în sine sunt cheia unei sănătăți orale mai bune

Un studiu realizat la University of Amsterdam și publicat în cadrul tezei de doctorat a lui Tim Thomassen arată că adevăratul progres în prevenirea bolilor orale provine din obiceiuri zilnice corecte, nu din dispozitive costisitoare. Cercetarea examinează eficiența diferitelor tipuri de periuțe, rolul duratei periajului și impactul instruirii adecvate asupra sănătății orale, iar concluziile subliniază că practica zilnică influențează mult mai mult rezultatele decât tehnologia.
La nivel global, aproximativ 3,5 miliarde de oameni suferă de boli orale, inclusiv carii și afecțiuni gingivale. Placa bacteriană este un factor major în dezvoltarea acestor probleme, iar periajul rămâne metoda standard de prevenție. Totuși, recomandările privind „periajul corect” variază, iar în practică mulți oameni nu respectă durata sau tehnica recomandată.

În acest context, Thomassen a analizat riguros studiile clinice internaționale, a realizat sinteze sistematice și a desfășurat experimente proprii pentru a stabili ce funcționează cu adevărat în prevenția bolilor orale. Rezultatele clarifică diferențele reale dintre tipurile de periuțe, efectul timpului de periaj și importanța ghidurilor accesibile pentru public.

Despre studiu

Metodologie și domenii investigate

Cercetarea lui Thomassen combină review-uri sistematice asupra zecilor de studii clinice cu experimente controlate. El a evaluat:

• performanța periuțelor manuale, oscilant-rotative și sonice;
• efectul duratei periajului asupra reducerii plăcii;
• impactul instrucțiunilor de igienă orală oferite de organizațiile profesionale.

Scopul a fost să identifice recomandări practice, aplicabile în viața de zi cu zi, prin analiza comparativă a datelor.

Întrebările centrale

Cercetarea a urmărit să răspundă la trei întrebări esențiale:

• Cât de mare este diferența reală dintre periuțele manuale și cele electrice?
• Cât timp este necesar pentru un periaj eficient?
• Oferă organizațiile stomatologice ghiduri clare și utile pentru public?

Analiza a urmărit atât performanța obiectivă, cât și comportamentele de periaj în condiții reale.

Rezultate

Periuță manuală sau electrică?

Studiul confirmă că periuțele electrice îndepărtează mai multă placă decât cele manuale, însă diferența dintre modelele electrice (oscilant-rotative vs. sonice) este minimă în utilizarea cotidiană.

În plus, Thomassen subliniază că beneficiile reale nu provin din nivelul tehnologic, ci din modul în care oamenii folosesc periuța. „Diferențele dintre produse sunt adesea mici; oamenii sunt cei care fac diferența.” Producătorii ar putea contribui mai eficient investind în educația utilizatorilor și în modele accesibile și durabile.

Cât timp trebuie să dureze periajul?

Cercetarea confirmă recomandarea internațională: două minute de periaj sunt semnificativ mai eficiente decât un minut.

Totuși, extinderea periajului la trei minute nu oferă un avantaj suplimentar notabil. Beneficiul marginal este atât de mic încât nu justifică creșterea duratei.

Cât timp se periază în realitate?

Datele experimentale arată că utilizatorii periuței manuale se periază în medie aproximativ 1,5 minute, sub pragul recomandat. Deși durata medie a crescut în ultimii ani, mulți nu ating încă intervalul optim.

În schimb, utilizatorii periuțelor electrice depășesc adesea durata de două minute, ajungând la aproximativ 2,5 minute. Thomassen atribuie acest rezultat cronometrelor integrate, care par să fie un instrument eficient pentru menținerea unei rutine corecte.

Calitatea informațiilor oferite publicului

Analiza ghidurilor de igienă orală publicate de organizațiile stomatologice a evidențiat un aspect problematizat de autor: doar o treime oferă instrucțiuni clare și accesibile online.

Thomassen subliniază necesitatea unor recomandări practice, adaptate stilului de viață al oamenilor, abilităților lor și posibilităților financiare. Un ghid național unificat, bazat pe dovezi și orientat spre nevoile reale ale populației, ar reduce decalajul dintre cercetare și practica zilnică.

Concluzie

Rezultatele tezei arată că obiceiurile consecvente și tehnica de periaj au un impact mult mai mare asupra sănătății orale decât investițiile în tehnologii sofisticate. Două minute de periaj de două ori pe zi, folosirea unei paste cu fluor și curățarea interdentară zilnică rămân pilonii esențiali ai prevenției.

Pe termen lung, Thomassen consideră esențială crearea unui ghid național de îngrijire orală și dezvoltarea unor resurse educaționale accesibile, pentru ca informația să ajungă eficient la public și la profesioniști.