Hrana mintii
Data publicării: 21-07-2008
Fernando Gómez-Pinilla, profesor de neurochirurgie si stiinte fiziologice in cadrul Universitatii din California, Los Angeles, este de parere ca o serie de schimbari in regimul alimentar pot spori capacitatile cognitive ale omului, pot proteja creierul impotriva afectiunilor si pot contracara consecintele imbatranirii, releva The Economist. Doctorul Gómez-Pinilla a studiat timp de mai multi ani efectele hranei asupra creierului, finalizand o analiza publicata recent in Nature Reviews Neuroscience, in cadrul careia a luat in considerare peste 160 de studii privitoare la efectul alimentelor asupra creierului. Unele alimente, a concluzionat el, sunt asemenea substantelor farmaceutice: efectele lor sunt atat de profunde incat sanatatea cerebrala a unor tari intregi poate fi legata de ele.
Anul trecut, spre exemplu, Lancet a publicat o cercetare care indica faptul ca suplimentele de acid folic – administrate uneori femeilor insarcinate – pot ajuta persoanele cu varsta cuprinsa intre 50 si 70 de ani sa amelioreze declinul cognitiv care apare odata cu imbatranirea. Intr-un studiu ce a durat trei ani, Jane Durga, cercetatoare in cadrul Universitatii Wageningen din Olanda, si colegii sai au descoperit ca oamenii care au consumat asemenea suplimente au avut rezultate mai bune ale memoriei, vitezei de procesare a informatiilor si fluentei verbale. Astfel, luandu-se in considerare si dovezile potrivit carora deficienta de acid folic este asociata cu depresia clinica, este indicat consumul de spanac si suc de portocale, care sunt bogate in acid folic.
O alta sugestie din partea studiului lui Gómez-Pinilla este aceea ca oamenii ar trebui sa consume mai multi antioxidanti. Ideea acesta nu este, insa, noua. Exista multe opinii potrivit carora antioxidantii au o actiune puternica impotriva efectelor imbatranirii. Vitamina E, spre exemplu, care se gaseste in uleiurile vegetale, in nuci si in legumele frunzoase, a fost asociata (in urma cercetarilor facute pe cobai) cu pastrarea memoriei odata cu inaintarea in varsta, precum si cu o mai mare longevitate.
Potrivit lui Gómez-Pinilla, creierul este deosebit de sensibil in fata leziunilor de oxidare. El consuma foarte multa energie, iar reactiile prin care este eliberata aceasta energie genereaza si ele chimicale oxidante. Mai mult, tesutul cerebral contine o mare cantitate de material oxidabil, in mod deosebit in membranele ce inconjoara celulele nervoase.
Desi nu se cunoaste cu certitudine modalitatea in care actioneaza antioxidantii in creier, Gómez-Pinilla considera ca este posibil ca ei sa protejeze membranele sinaptice. Sinapsele sunt jonctiuni intre celulele nervoase, iar activitatea lor este esentiala pentru procesul de invatare si pentru memorie. Insa ele sunt, in acelasi timp, cele mai fragile elemente ale creierului, iar multe dintre alimentele care faciliteaza performanta creierului afecteaza in mod negativ transmisiile la nivelul sinapselor.
Un acid gras omega-3, numit acid docosahexenoic (DHA), spre exemplu, ofera membranelor din regiunile sinaptice “fluiditate” - capacitatea de a transporta impulsuri. De asemenea, el ofera “plasticitate” - capacitatea unei sinapse de a se schimba. Asemenea schimbari constituie baza memoriei. Potrivit studiilor analizate de Gómez-Pinilla, beneficiile consumului de omega-3 includ imbunatatirea capacitatii de invatare si a memoriei, percum si rezistenta in fata depresiei si a tulburarilor psihologice bipolare, a schizofrenei, dementei, deficitului de memorie si dislexiei.
Uleiurile Omega-3 se gasesc in soiuri de peste precum somonul, dar si nuci si fructe kiwi. Pe insula japoneza Okinawa, spre exemplu, locuitorii au o rata deosebit de mica a incidentei cazurilor de boli mintale, insula fiind cunoscuta pentru consumul ridicat de peste.
Sursa: Agerpres,
21-07-2008, Vizualizari 1384
