Impactul perioadei de orbire asupra ritmurilor somnului, conținutului viselor și abilităților spațiale – Protocolul BLINDREAM

Studiul BLINDREAM, lansat în aprilie 2024, investighează modul în care durata orbirii influențează somnul, visele și abilitățile spațiale ale persoanelor nevăzătoare, utilizând o abordare multidimensională care îmbină evaluări clinice, neurofiziologice și comportamentale.

Context științific

Ritmul circadian uman este reglat în mod esențial de alternanța lumină–întuneric. La persoanele cu orbire totală, această reglare este perturbată, predispunând la tulburări de somn de tip Non-24-Hour Sleep-Wake Disorder (N24SWD), care afectează până la 72% dintre nevăzători. În plus, studiile arată modificări ale macrostructurii și microstructurii somnului la indivizii orbi, cum ar fi alterarea somnului cu unde lente, modificări ale spindrelor de somn și episoade REM atipice. Relația dintre aceste modificări și durata orbirei este încă puțin înțeleasă.

Totodată, orbirea influențează conținutul viselor – indivizii cu orbire congenitală rareori experimentează conținut vizual în vise, comparativ cu cei cu orbire dobândită. Aceste variații pot avea implicații directe asupra performanței cognitive spațiale, în condițiile în care somnul joacă un rol-cheie în consolidarea informației spațiale. În plus, lipsa stimulării vizuale influențează integrarea multisenzorială și dezvoltarea hărților spațiale corticale, cu efecte mai pronunțate la cei cu orbire timpurie. Această complexitate ridică întrebări despre relațiile dintre somn, vise și cogniție spațială în orbire.

Obiectivele studiului

• Evaluarea relației dintre desincronizarea circadiană și performanța spațială la nevăzători
• Investigarea influenței structurii somnului asupra capacităților perceptive și mnemonice
• Analiza legăturii dintre conținutul viselor (în special componenta vizuală) și abilitățile spațiale

Metodologie

Participanți

Vor fi recrutați 40 de adulți (20 cu deficiență vizuală severă și 20 de controale văzători, potriviți ca vârstă și sex). Orbirea poate fi congenitală sau dobândită, iar selecția respectă criterii stricte de incluziune și excludere, pentru a evita factori confuzivi precum tulburări neurologice sau folosirea medicamentelor psihoactive.

Designul studiului

Protocolul include 3 faze experimentale desfășurate pe parcursul a 7-8 zile:

• Vizita 1: evaluare inițială, completarea chestionarelor despre somn și vise, polisomnografie nocturnă la domiciliu
• Vizita 2: evaluare circadiană prin actigrafie timp de 7 zile, recoltare de probe de salivă pentru melatonină, jurnal audio de vise
• Vizita 3: testare neuropsihologică a percepției și memoriei spațiale (task-uri acustice)

Instrumente de evaluare

• Somn: PSG (macro- și microstructură), actigrafie, chestionare (PSQI, MEQ)
• Ritm circadian: actogramă, analiză cosinor, niveluri de melatonină (DLMO)
• Vise: frecvență, conținut senzorial, anxietate asociată
• Cogniție spațială: test de bisection acustic și test audio-Corsi

Ipoteze de lucru

• H1: Desincronizarea circadiană este mai accentuată la persoanele cu orbire congenitală sau orbire de lungă durată și se corelează cu performanță scăzută în sarcini spațiale
• H2: Ritmurile circadiene și structura somnului sunt corelate, dar modificările microstructurale pot reflecta și reorganizări neuronale independente de ritm
• H3: Frecvența și conținutul vizual al viselor sunt predictori ai performanței spațiale, inclusiv la nevăzători; activitatea oculară REM ar putea fi un marker fiziologic relevant

Analiza datelor

Vor fi utilizate teste statistice parametrice și neparametrice, modele liniare și modele mixte, corelate cu datele EEG, actigrafice și de performanță cognitivă. Se vor calcula parametri ca: timpul total de somn, latența REM, densitatea spindrelor, frecvența și durata undelor lente, dar și indici comportamentali precum Just Noticeable Difference (JND) și Point of Subjective Equivalence (PSE).

Discuție și implicații

Protocolul BLINDREAM abordează o problemă multidimensională rar explorată – modul în care privarea vizuală afectează simultan somnul, visele și cogniția spațială. Datele obținute pot contribui la înțelegerea mecanismelor neurocognitive implicate în reorganizarea senzorială și pot fundamenta strategii de reabilitare cognitivă adaptate persoanelor nevăzătoare.

Limitări

• Dimensiunea eșantionului este redusă, însă similară altor studii în domeniu
• Caracterizarea detaliată a deficienței vizuale este provocatoare
• Aplicarea EEG cu densitate redusă poate limita rezoluția microstructurală, dar sunt incluse metode analitice avansate

Prin integrarea factorilor psihologici, clinici și neurofiziologici, BLINDREAM propune o abordare inovatoare în studiul somnului și cogniției în orbire, contribuind la o mai bună înțelegere a plasticității funcționale a creierului uman.