Tomografia cu emisie de pozitroni confirmă implicarea directă a dopaminei în flexibilitatea cognitivă

Un studiu publicat în The Journal of Nuclear Medicine aduce prima dovadă directă că dopamina din cortexul prefrontal ventromedial joacă un rol-cheie în flexibilitatea cognitivă - capacitatea persoanelor de a-și adapta rapid gândirea și comportamentul la cerințele în schimbare ale mediului.

De ce e importantă flexibilitatea cognitivă?

Definiție: Flexibilitatea cognitivă se referă la abilitatea de a trece rapid și eficient de la o regulă sau sarcină la alta în funcție de context, fiind considerată o componentă a funcțiilor executive.
Probleme clinice: Flexibilitatea cognitivă este adesea alterată în diverse tulburări neurologice și psihiatrice, precum depresie, anxietate, schizofrenie, tulburare de stres posttraumatic, boala Parkinson și ADHD. În aceste afecțiuni, pacienții prezintă dificultăți în adaptarea comportamentului atunci când regulile sau sarcinile se schimbă.
Rolul dopaminei: Deși exista deja ipoteza că dopamina (un neurotransmițător important) este implicată în menținerea și reglarea flexibilității cognitive, până la acest studiu nu se demonstrase direct la nivel chimic faptul că creșterea eliberării de dopamină în timpul sarcinilor cu cerințe mai ridicate de schimbare produce o mai bună performanță.

Metodologie și designul studiului

1. Participanții: 18 voluntari sănătoși.
2. Scopul: Măsurarea în timp real a eliberării de dopamină în regiuni specifice ale creierului (prefrontal ventromedial) în timpul efectuării unor sarcini ce implică flexibilitate cognitivă.

3. Tehnica de imagistică:

Tomografie cu emisie de pozitroni (PET), folosind un ligand radioactiv specific pentru receptorii dopaminergici D2/3 ([18F]fallypride).
S-a aplicat un model de analiză („model liniarizat simplificat al regiunii de referință”) pentru a detecta deplasarea ligandului, indicator al eliberării de dopamină în creier.

4. Procedura experimentală:

Blocul 1 (baseline): participanții au realizat două sarcini succesive fără să necesite schimbare de reguli (fără „task switching”) și erau simultan scanați PET.
Blocul 2 (cerință ridicată): după aproximativ 100 de minute de la injectarea trasorului, participanții au efectuat o variantă a sarcinilor ce presupunea alternarea constantă a regulilor („task switching”), ceea ce crește nivelul de cerință cognitivă.
Prin compararea celor două blocuri (switching vs. no-switching), autorii au estimat câtă dopamină se eliberează în plus în condiția de sarcină mai dificilă.

Rezultate

Dopamina și cortexul prefrontal ventromedial:

Analiza PET a evidențiat o scădere a legării [18F]fallypride de receptorii D2/3 în regiunea prefrontală ventromedială atunci când subiecții treceau printr-o cerință crescută de flexibilitate (task switching).
Această scădere reprezintă, de fapt, deplasarea trasorului cauzată de creșterea eliberării de dopamină, care concurează pentru receptorii D2/3.

Corelație cu performanța:

Cu cât se eliberează mai multă dopamină în această regiune, cu atât participanții s-au descurcat mai eficient în a-și schimba regulile - adică au avut timpi de reacție mai buni și erori mai puține la sarcina de switching.
Această corelație subliniază că dopamina nu doar apare în regiuni implicate în motivație și recompensă, dar susține direct procesele de adaptare cognitivă.

Implicații clinice și viitoare direcții

Înțelegerea tulburărilor neurologice și psihiatrice:

Multe patologii (Parkinson, schizofrenie, depresie, ADHD etc.) implică deficiențe dopaminergice sau dezechilibre, reflectate în dificultăți de adaptare a comportamentului. Studiul oferă o explicație neurochimică - dacă dopamina nu este disponibilă suficient, flexibilitatea cognitivă scade, ducând la rigiditate comportamentală și dificultate în a face trecerea de la o regulă la alta.

Tratament mai focalizat:

Cunoașterea exactă a implicării dopaminei în cortexul prefrontal ventromedial deschide calea către noi strategii terapeutice, potențial mai precise, ce pot ținti ameliorarea flexibilității la pacienții cu tulburări neurologice sau psihiatrice. Ar putea fi posibile intervenții medicamentoase sau stimulări cerebrale care să îmbunătățească modularea dopaminei la nivelul acestei regiuni și, implicit, performanța cognitivă.

Confirmare a modelelor teoretice:

Rezultatele sunt aliniate cu cercetările anterioare care arătau legătura dintre deficitul de dopamină și rigiditatea în gândire (ex. în boala Parkinson). De data asta, corelația se bazează pe măsurători directe, constituind un argument puternic în favoarea rolului dopaminergic.

Direcții viitoare:

Investigații suplimentare cu design-uri similare ar putea fi extinse la alte regiuni cerebrale și alte populații clinice, pentru a clarifica și mai mult rețelele dopaminergice ale funcțiilor executive. Se anticipează utilizarea metodelor PET sau RMN funcțional cu markeri dopaminergici în studii longitudinale pe pacienți cu diverse tulburări.

Concluzie

Studiul demonstrează, pentru prima dată în mod direct, că dopamina eliberată în cortexul prefrontal ventromedial susține flexibilitatea cognitivă și îmbunătățește capacitatea de a trece rapid între reguli diferite în timpul unei sarcini complexe. Acest rezultat confirmă legătura neurobiochimică dintre dopamină și adaptarea cognitivă, susținând teorii anterioare despre rolul fundamental al dopaminei în funcțiile executive și furnizând o bază solidă pentru viitoare inovații terapeutice în domeniul neurologiei și psihiatriei.

Data actualizare: 31-03-2025 | creare: 31-03-2025 | Vizite: 154

Bibliografie

Miederer, I., et al. (2025). Dopaminergic Mechanisms of Cognitive Flexibility: An [18F]Fallypride PET Study. Journal of Nuclear Medicine. doi.org/10.2967/jnumed.124.268317.

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Învățarea unei limbi străine ar putea preveni sau întârzia apariția bolilor neurodegenerative

Un studiu internațional, realizat prin colaborarea unor echipe de cercetători din Rusia și Marea Britanie, arat�...

Ce gust are numele tău? O femeie din Marea Britanie îți poate oferi răspunsul

Descrisă pentru prima oară spre finalul secolului al XVII-lea, sinestezia este o condiție medicală nu tocmai ob...

Impulsivitatea crescută și susceptibilitatea la influența socială, asociate cu prezența leziunilor cerebrale

Un studiu publicat recent în PLOS Biology oferă dovezi cauzale privind rolul distinct al cortexului prefront...

Stimularea gamma neinvazivă de 40 Hz ar putea ajuta la combaterea bolii Alzheimer
Cum se formează în creier conceptele noi?
Creierul persoanelor cu diabet zaharat de tip 2 îmbătrânește mai rapid, conform unui studiu
Rezultate promițătoare în căutarea unui tratament care să oprească degenerarea celulelor nervoase

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Efectele consumului cronic de cocaină sau alcool asupra flexibilității cognitive

Un studiu condus de Dr. Jun Wang de la Texas A&M University School of Medicine a dezvăluit efectele dăunătoare a...

Bebelușii de doar opt luni prezintă abilități flexibile de învățare

Studiul condus de Francesco Poli de la Institutul Donders de la Universitatea Radboud a fost realizat pentru a expl...

CogLink: Un model neuronal pentru înțelegerea raționamentului ierarhic și a incertitudinii în luarea deciziilor

Într-un studiu publicat în Nature Communications, cercetătorii au prezentat CogLink - o nouă arhitect...

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum