Indigestia - Dispepsia
©
Autor: Dr. Stiuriuc Simona
Indigestia sau dispepsia include suferinte legate de actul alimentar in absenta oricarei leziuni organice (examenul endoscopic si radiologic sunt normale). Indigestia este prezenta la circa 25-30% din populatie, cauzind probleme dificile de diagnostic si mai ales de selectie a pacientilor care necesita investigatii suplimentare, deoarece investigarea extensiva a tuturor acestor pacienti este imposibila.
Etiologia indigestiei este necunoscuta. Numerosi factori sunt considerati a fi implicati in lipsa unor date stiintifice. Dintre acestia fac parte: igiena alimentara defectuoasa, consumul de alcool, condimente, agenti termici (alimente prea fierbinti sau prea reci), Helicobacter pylori, consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene - aspirina.
Dintre acesti factori credit se acorda doar ultimilor doi, in cazul lor fiind demonstrate modificari iar indepartarea lor produce in unele cazuri ameliorarea simptomatologiei.
Simptomatologic indigestia poate fi:
Cancerul gastric si toate afectiunile biliare se pot manifesta ca sindrom dispeptic, din pacate simptomatologia nu ajuta la diferentierea lor.
Deoarece indigestia este mai mult un simptom decit o boala, tratamentul depinde de conditia patologica de baza. Excesul de acid gastric nu produce indigestie, astfel utilizarea de antiacide nu o va ameliora.
Simptomele indigestiei dispar frecvent in citeva ore fara tratament. Daca acestea, in schimb se inrautatesc este nevoie de consultatie medicala. Cea mai buna metoda de tratament este evitarea alimentelor care o declanseaza.
- boala de reflux gastro-esofagian
- ulcerul peptic
- cancerul gastric
- boli ale pancreasului sau ductelor biliare.
Cauza de baza a indigestiei este frecvent nedescoperita. Acest tip se numeste dispepsie functionala, iar substratul anatomic este zona unde stomacul face jonctiunea cu intestinul subtire.
Indigestia poate fi relationata cu motilitatea anormala - relaxarea si contractia muschilor gastrici, pe masura ce stomacul primeste alimentele ingurgitate si le propulseaza spre intestinul subtire.
O teorie propusa de cercetatori este conceptul de hipersensitivitate viscerala, se presupune ca stimulii normali sunt perceputi ca fiind anormali, de exemplu durerosi astfel o contractie colonica normala poate fi dureroasa. Nu este clar ce cauzeaza aceasta hipersensitivitate, tot mai des insa se vehiculeaza bolile infectioase bacteriene si virale ale tractului digestiv.
O alta cauza a dispepsiei este si suprapopularea bacteriana a colonului, aceasta conditie cmedicala poate fi diagnosticata prin teste de determinare a hidrogenului expirat si se trateaza cu antibiotice.
Bolile non-digestive care au fost asociate cu dispepsia cuprind:
- diabetul - gastropareza diabetica
- bolile tiroidiene
- hiperparatiroidismul
- starile depresive si de anxietate
- boli renale.
O alta cauza importanta a indigestiei sunt medicamentele. Se pare ca multe dintre acestea sunt asociate cu dispepsia, de exemplu:
- antiinflamatoarele nesteroidiene-AINS - aspirina, ibuprofen
- antibioticele
- estrogenul - contraceptive, terapiile post-menopauza.
In timpul menstruatiei, femeile observa agravarea simptomatologiei digestive. Aceste modificari corespund cresterii maximale a hormonilor feminini: estrogenul si progesteronul.
S-a demostrat ca terapia cu leuprolide injectabil, un medicament care inhiba eliberarea de estrogen si progesteron, este eficient in reducerea simptomelor de dispepsie.
Sarcina si inghitirea de aer excesiv in timpul alimentatiei declanseaza de asemenea simptome de indigestie.
Cauza eructatiilor este eliminarea de aer din stomac dupa ce acesta a fost ingurgitat in timpul mesei. Distensia stomacului determina disconfort abdominal, eructatiile decompreseaza stomacul si amelioreaza simptomele. Cauzele cele mai frecvente de ingurgitare a aerului – aerofagia - sunt: mincatul lacom, bauturile consumate rapid, anxietatea si bauturile carbogazoase.
Complicatiile sunt relativ limitate. Pierderea in greutate datorita unei diete de excludere a alimentelor deranjante este cauza.
Cel mai frecvent dispepsia interfereaza cu capacitatea boolnavului de a presta o activitate, cu ciclul somn-veghe.
Laptele este alimentul cel mai frecvent eliminat din dieta, iar lipsa calciului poate duce la osteoporoza.
In schimb, daca este un bolnav in virsta cu simptomatologie care a debutat in urma cu multi ani si s-a mentinut constanta, atunci un diagnostic pozitiv al dispepsiei nu este necesar, daca pacientul are un debut recent, luni de zile, care se inrautateste progresiv sunt necesare teste de evaluare.
Semnele de agravare cuprind:
- teste serologice si coproparazitologice pentru Giardia
- teste pentru boala celiaca
- teste de intoleranta la lactoza
- determinare infectiei gastrice cu H. pylori.
Ecografia veziculei biliare poate fi de folos pentru excluderea afectiunilor biliare.
Radiografia simpla toracica si abdominala si cea baritata poate da informatii asupra eventualilor tumori ale tractului digestiv sau extradigestive de compresiune, alterari ale motilitatii gastrice sau esofagiene.
Tratamentul nespecific medicamentos include prokinetice: metoclopramide, care ajuta la golirea eficienta a stomacului.
Daca testele arata o suprapopulare bacteriana a intestinului gros, atunci se indica antibiotice.
Cea mai importanta si eficienta metoda de tratament dar si de prevenire a exacerbarii indigestiei este schimbarea dietei si a stilului de viata astfel:
Etiologia indigestiei este necunoscuta. Numerosi factori sunt considerati a fi implicati in lipsa unor date stiintifice. Dintre acestia fac parte: igiena alimentara defectuoasa, consumul de alcool, condimente, agenti termici (alimente prea fierbinti sau prea reci), Helicobacter pylori, consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene - aspirina.
Dintre acesti factori credit se acorda doar ultimilor doi, in cazul lor fiind demonstrate modificari iar indepartarea lor produce in unele cazuri ameliorarea simptomatologiei.
Simptomatologic indigestia poate fi:
- de tip ulceros
- de tip reflux
- dispepsie tip tulburare de motilitate sau asociata sindromului de intestin iritabil.
Cancerul gastric si toate afectiunile biliare se pot manifesta ca sindrom dispeptic, din pacate simptomatologia nu ajuta la diferentierea lor.
Deoarece indigestia este mai mult un simptom decit o boala, tratamentul depinde de conditia patologica de baza. Excesul de acid gastric nu produce indigestie, astfel utilizarea de antiacide nu o va ameliora.
Simptomele indigestiei dispar frecvent in citeva ore fara tratament. Daca acestea, in schimb se inrautatesc este nevoie de consultatie medicala. Cea mai buna metoda de tratament este evitarea alimentelor care o declanseaza.
Cauze indigestiei
Indigestia poate fi cauzata de conditii patologice ale tractului digestiv, cum ar fi:- boala de reflux gastro-esofagian
- ulcerul peptic
- cancerul gastric
- boli ale pancreasului sau ductelor biliare.
Cauza de baza a indigestiei este frecvent nedescoperita. Acest tip se numeste dispepsie functionala, iar substratul anatomic este zona unde stomacul face jonctiunea cu intestinul subtire.
Indigestia poate fi relationata cu motilitatea anormala - relaxarea si contractia muschilor gastrici, pe masura ce stomacul primeste alimentele ingurgitate si le propulseaza spre intestinul subtire.
O teorie propusa de cercetatori este conceptul de hipersensitivitate viscerala, se presupune ca stimulii normali sunt perceputi ca fiind anormali, de exemplu durerosi astfel o contractie colonica normala poate fi dureroasa. Nu este clar ce cauzeaza aceasta hipersensitivitate, tot mai des insa se vehiculeaza bolile infectioase bacteriene si virale ale tractului digestiv.
O alta cauza a dispepsiei este si suprapopularea bacteriana a colonului, aceasta conditie cmedicala poate fi diagnosticata prin teste de determinare a hidrogenului expirat si se trateaza cu antibiotice.
Bolile non-digestive care au fost asociate cu dispepsia cuprind:
- diabetul - gastropareza diabetica
- bolile tiroidiene
- hiperparatiroidismul
- starile depresive si de anxietate
- boli renale.
O alta cauza importanta a indigestiei sunt medicamentele. Se pare ca multe dintre acestea sunt asociate cu dispepsia, de exemplu:
- antiinflamatoarele nesteroidiene-AINS - aspirina, ibuprofen
- antibioticele
- estrogenul - contraceptive, terapiile post-menopauza.
In timpul menstruatiei, femeile observa agravarea simptomatologiei digestive. Aceste modificari corespund cresterii maximale a hormonilor feminini: estrogenul si progesteronul.
S-a demostrat ca terapia cu leuprolide injectabil, un medicament care inhiba eliberarea de estrogen si progesteron, este eficient in reducerea simptomelor de dispepsie.
Sarcina si inghitirea de aer excesiv in timpul alimentatiei declanseaza de asemenea simptome de indigestie.
Semne si simptome
Indigestia are cel mai adesea un tablou clinic provocat de alimentatie. Majoritatea persoanelor cu dispepsie experimenteaza urmatoarele simptome:- senzatie de plenitudine precoce in timpul mesei
- senzatie de balonare dupa masa
- durere epigastrica
- pirozis epigastric
- greata si varsaturi alimentare
- satietate precoce
- distensie abdominala
- diaree
- eructatii.
Cauza eructatiilor este eliminarea de aer din stomac dupa ce acesta a fost ingurgitat in timpul mesei. Distensia stomacului determina disconfort abdominal, eructatiile decompreseaza stomacul si amelioreaza simptomele. Cauzele cele mai frecvente de ingurgitare a aerului – aerofagia - sunt: mincatul lacom, bauturile consumate rapid, anxietatea si bauturile carbogazoase.
Complicatiile sunt relativ limitate. Pierderea in greutate datorita unei diete de excludere a alimentelor deranjante este cauza.
Cel mai frecvent dispepsia interfereaza cu capacitatea boolnavului de a presta o activitate, cu ciclul somn-veghe.
Laptele este alimentul cel mai frecvent eliminat din dieta, iar lipsa calciului poate duce la osteoporoza.
Diagnostic
Diagnosticul indigestiei depinde de virsta pacientului si de durata simptomelor. Daca acesta este mai tinar de 50 de ani si prezinta cancer de stomac diagnosticul dispepsiei nu mai are relevanta.In schimb, daca este un bolnav in virsta cu simptomatologie care a debutat in urma cu multi ani si s-a mentinut constanta, atunci un diagnostic pozitiv al dispepsiei nu este necesar, daca pacientul are un debut recent, luni de zile, care se inrautateste progresiv sunt necesare teste de evaluare.
Semnele de agravare cuprind:
- scadere in greutate
- simptome care trezesc pacientul din somn
- singe in scaun
- hematemeza sau varsaturi cu singe
- semne ale inflamatiei: febra, durere abdominala.
Studii de laborator
- teste de singe, scaun sau de masurare a hidrogenului expirat pentru a determina daca bacteriile sunt cauza- teste serologice si coproparazitologice pentru Giardia
- teste pentru boala celiaca
- teste de intoleranta la lactoza
- determinare infectiei gastrice cu H. pylori.
Studii imagistice
Endoscopia digestiva superioara, este cel mai utilizata procedura, rapida, directa, fara iradiere, poate fi efectuata la patul pacientului, poate fi repetata si cel mai important poate lua mostre de tesut prin biopsie. Un endoscop, instrument de forma tubulara, cu o camera video la capat este introdus prin cavitatea bucala a pacientului si poate parcurge tubul digestiv pina la jejun.Ecografia veziculei biliare poate fi de folos pentru excluderea afectiunilor biliare.
Radiografia simpla toracica si abdominala si cea baritata poate da informatii asupra eventualilor tumori ale tractului digestiv sau extradigestive de compresiune, alterari ale motilitatii gastrice sau esofagiene.
Tratament
Indigestia este mai degraba un simptom decit o boala in sine, astfel incit tratamentul depinde de boala de baza sau factorii declansatori ai acesteia.Tratamentul nespecific medicamentos include prokinetice: metoclopramide, care ajuta la golirea eficienta a stomacului.
Daca testele arata o suprapopulare bacteriana a intestinului gros, atunci se indica antibiotice.
Cea mai importanta si eficienta metoda de tratament dar si de prevenire a exacerbarii indigestiei este schimbarea dietei si a stilului de viata astfel:
- evitati sa mincati cu gura deschisa, ingurgitind astfel aer
- evitati sa vorbiti cind mincati
- mincati relaxat, fara a va grabi, mese mici
- evitati alimentele si bauturile acide, carbogazoase, care fermenteaza
- evitati cafeina, ciocolata, deoarece creste productia de acid gastric
- relaxativa inainte si dupa masa
- fumatul irita mucoasa stomacului, este nociv
- alcoolul irita mucoasa stomacului
- nu purtati haine strimte, care actioneaza ca un corset si favorizeaza refluxul alimentar
- nu faceti sport cu stomacul plin
- nu va intindeti imediat dupa masa
- la culcare masa trebuie luata cu trei ore inainte
- dormiti cu capul ridicat mai sus decit restul corpului printr-o perna in plus.
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Mancare nedigerata in scaun si dureri abdominale
- Cum scapi de gandul la boala?
- Dureri partea dreapta jos
- Am probleme destul de grave cu intestinul... elimin sange!
- Indigestie si garaieli puternice
- Sa fie simpla indigestie?!
- Stomacul nu imi digera mancarea.
- Probleme sistem digestiv.
- Mancare nedigerata in saune, diaree