Parazitozele intestinale

Parazitozele intestinale sunt afectiuni ale aparatului digestiv, cauzate de prezenta in organism a diversi paraziti.

Parazitozele intestinale se intalnesc frecvent la copii, indiferent de varsta. Intrucat sugarul este alaptat, el nu are posibilitatea de a se contamina in mod direct, ceea ce determina o scadere a incidentei de parazitoze intestinale in primele luni de viata.

Parazitul este o fiinta vegetala sau animala, care traieste temporar sau definitiv pe seama altei fiinte vegetale sau animale, deseori provocandu-i tulburari evidente.

Parazitismul reprezinta un mod de viata in care fiinta foloseste, in parte sau in totalitate, ca mediu necesar vietii sale, o alta fiinta.

Cele mai frecvente parazitoze intestinale intalnite la copil sunt: Giardioza, Oxiuroza, Ascaridioza.
De asemenea se intalnesc si alte parazitoze intestinale, dar cu o incidenta mult mai scazuta, precum: tenia, toxoplasmoza, trichocefaloza, toxocaroza, himenolepidoza, hidadidoza etc.

Agentii cauzatori de parazitoze intestinale provoaca numeroase tulburari si de gravitate variata. De regula copilul parazitat manifesta o simptomatologie complexa: diaree, greata, varsaturi, inapetenta (scaderea poftei de mancare), balonari, dureri abdominale acute, anemie cu paloare intense, somn agitate, scadere in greutate si stoparea cresterii copilului (in cazul in care parazitarea este de lunga durata si netratata), prurit anal (mancarimi intense) in cazul oxiurilor.

Simptome

Parazitozele intestinale pot dezvolta o simptomatologie banala sau pot fi chiar asimptomatica. Prezenta parazitilor manifesta adesea o influenta negativa asupra echilibrului nutritional, ceea ce va determina pierderi in greutate asupra organismului gazdei.
Parazitii incriminati in boala vor coloniza aparatul digestiv, ceea ce va da nastere la diverse tulburari digestive precum: scaderea apetitului alimentar; astfel are loc diminuarea ingestiei de alimente ce va determina aparitia anorexiei.

Diagnostic

Parazitozele intestinale nu pot fi diagnosticate doar prin simpla prezenta a unora dintre semnele enumerate mai sus. Diagnosticul pozitiv se pune prin examenul coproparazitologic, atunci cand parazitii adulti, fragmente ale acestora (proglote), ouale sau chisturile lor sunt eliminate spontan sau in scaun. In cazul oxiurozei, manifestata prin prurit anal si perianal, se recomanda efectuarea amprentei anale luata pe o banda adeziva, urmata de examenul microscopic.
Vindecarea se poate afirma numai dupa efectuarea a minim 3 examinari consecutive cu rezultat negativ al scaunului, la interval de 7-10 zile intre probe. Este necesara repetarea examenului coproparazitologic deoarece exista un timp de latenta intre momentul infectarii si momentul in care acesta incepe sa elimine oua sau chisturi si pentru ca eliminarea parazitului in materii fecale este inconstanta, in functie de ciclul sau biologic.

Exista paraziti care nu elimina oua sau chisturi in materii fecale (toxoplasma, trichinela, toxocara etc) sau aparitia de oua in materii fecale se face accidental. In aceasta situatie, se recomanda identificarea antigenelor specifice parazitare sau/ si a anticorpilor parazitari prin metode imunoenzimatice, cu sensibilitate si specificitate foarte ridicata.

Tratament

Tratamentul parazitozelor intestinale este medicamentos. Acesta are ca obiectiv atingerea a trei tinte:

• distrugerea si eliminarea parazitului,
• eliminarea din organism a toxinelor rezultate in urma activitatii parazitului si
• refacerea organelor interne si a mucoaselor afectate de parazit.

Tratamentul pentru parazitozele intestinale se face doar cu recomandarea doctorului pentru a preveni o intoxicatie hepatica medicamentoasa. Cele mai utilizate medicamente sunt ZENTEL si VERMOX.

Prevenire

Masurile de prevenire si combatere a parazitozelor intestinale constau in masuri generale de igiena: curatenie, aerisirea incaperilor, folosirerea de olite individuale si dezinfectia regulata a acestora si a toaletelor, transportul, pastrarea si prepararea alimentelor in conditii de stricta igiena, spalarea fructelor si zarzavaturilor (pe care se pot depune paraziti, chisturi, oua) inainte de consumare sau refrigerare. Trebuie acordata o importanta deosebita si lenjeriei de corp si pat a copiilor bolnavi; acestea vor fi spalate prin fierbere si calcate. Se iau masuri de igiena corporala precum spalatul mainilor de cate ori este nevoie (in mod obligatoriu inainte de fiecare masa), taierea regulata a unghiilor etc.

Pentru o evolutie buna este necesara tratarea corecta atat a copilului bolnav, a celor din anturajul lui, cat si din colectivitate (cresa, gradinita sau scoala), indiferent daca prezinta simptome sau nu.

Parazitozele intestinale cunosc o incidenta crescuta pe intreg mapamondul, dar variaza de la o zona geografica la alta.
Caracteristica primordiala a parazitilor intestinali intalniti la om este ca NU confera imunitate totala sterilizanta, individul putand fi infestat in orice moment.